|
POZIȚIA GENERALĂ România acceptă în întregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 7 –Agricultura, în vigoare la data de 31 decembrie 2000, și va fi în măsură să aplice acest acquis la data aderării sale la Uniunea Europeană, cu excepțiile menționate în prezentul document de poziție. Infrastructura instituțională necesară implementării acquis-ului va fi completă și funcțională la data aderării României la Uniunea Europeană. România este pregătită să examineze în continuare dezvoltarea legislației comunitare intrată în vigoare după data de 31 decembrie 2000 și să informeze sistematic Conferința pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislația și măsurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis sau, dacă va fi cazul, cu privire la dificultățile care ar putea să apară în transpunerea noului acquis. România face trimitere, cu privire la acest capitol, la informațiile furnizate în cursul procesului de examinare analitică și este de acord să continue transmiterea acestora Statelor Membre ale Uniunii Europene. Prezentul document de poziție este elaborat având ca referință data de 1 ianuarie 2007, asumată unilateral de România ca ipoteză de lucru pentru aderarea la Uniunea Europeană. România solicită: - o perioada de tranzitie de 5 ani, pana in la data de 31.12.2011, in care sa poata adopta masuri de salvgardare la importul sau de produse agricole din unul sau mai multe State Membre daca aceste importuri produc sau ameninta sa produca perturbari ale pietei românesti de produse agricole. - o perioada de tranzitie de 4 ani, pana la data de 31.12.2010, pentru inventarierea plantatiilor viticole si organizarea unui registru comunitar al acestora (Reglementarea 2392/86 si Reglementarea 649/87). - o perioada de tranzitie de 8 ani, pana la 31.12.2014, pentru eliminarea din cultura a viilor de hibrizi direct producători (Reglementarea 1493/99) - o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru a putea implementa la nivel national politica de nevaccinare pentru pesta porcina clasica (Directiva 80/217 CEE) - o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de taiere si procesare a carnii, in conformitate cu cerintele comunitare (Directiva 64/433/CEE, Directiva 77/99/CEE, Directiva 94/65/CE, Directiva 92/118/CE, Directiva 71/118/CEE, Directiva 91/495/CE, Directiva 92/45/CE); - o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12. 2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui, precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte, in conformitate cu cerintele comunitare (Directiva 92/46/CE, Decizia 95/342/CEE) - o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru a se conforma cerintelor comunitare cu privire la fermele de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut (Directiva 92/46 CE si Decizia 89/362 CEE) INTRODUCERE Prezentare generala a sectorului agricol si forestier Agricultura este una din ramurile cheie ale economiei romanesti. Contributia agriculturii si silviculturii la formarea PIB, in perioada 1989 – 2000, a fost in mod constant semnificativa, remarcandu-se o crestere a acesteia de la 13,7% in 1989 la 18,6% in 1992. Ponderea a fost mentinuta pana in 1996, dupa care s-a constatat o descrestere la 12,9% in 1999 si, respectiv, la 11,4% in 2000. Populatia activa ocupata in sector a manifestat o tendinta de crestere numerica, in special datorita disponibilizarii de personal din sectoarele industriale restructurate, ponderea in totalul populatiei active reprezentand 40,6% in anul 2000 fata de 27,5% in 1989. Agricultura a actionat ca tampon ocupational impotriva efectelor socio-economice ale tramzitiei, prin absorbtia fortei de munca eliberata de industriile urbane. Din suprafata totala agricola de ha 14.856.845 ha, la finele anului 2000, suprafata arabila reprezinta 63,2%, pasunile si fanetele 33,3%, restul fiind ocupat de vii si livezi. Suprafata acoperita cu paduri, respectiv 6.669.933 ha, reprezinta 27,7% din suprafata totala a tarii. Sectorul privat este principalul detinator al terenului agricol, la 31.12.2000 avand in exploatare 8.098,3 mii ha teren arabil din totalul de 9.379,74 mii ha, 210,2 mii ha teren viticol din totalul de 271,7 mii ha, 174,6 mii ha teren pomicol din totalul de 254,9 mii ha si 4.303,2 mii ha pasuni si fanete din totalul de 4.925,9 mii ha. Exploatatiile agricole private sunt organizate astfel: 10,9 mii exploatatii agricole pe o suprafata de 2475 mii ha, cu o medie de 227,1 ha si 4170,3 mii gospodarii individuale, pe o suprafata de 10311 mii ha, cu o medie de 2,47 ha fiecare. In industria alimentara, din numarul initial de 440 societati comerciale aflate in patrimoniul statului, in administrarea Agentiei pentru Privatizarea si Administrarea Patrimoniului Statului (APAPS), pana in prezent au fost privatizate 345 Societati comerciale. Volumul productiei agricole globale (PAG) s-a redus cu 3% in 1990 fata de 1989. In perioada 1990-2000, productia de cereale a inregistrat fluctuatii cuprinse intre 12 si 22 milioane tone, datorită conditiilor climatice, faramitarii terenurilor, precum si deteriorarii sistemului de irigatii. In anul 2000, productia vegetala a scazut cu 20,4% fata de anul 1999, datorita, in principal, secetei care a afectat Romania. In perioada 1990-2000, efectivele de animale s-au redus la aproape jumatate datorita destramarii cooperativelor specializate in cresterea animalelor si eliminarii subventiilor pentru fermele de stat. Evolutia descendenta a nivelului productiei animaliere a fost cauzata si de reducerea cererii de carne pe piata interna. Micii producatori au ajustat efectivul de animale la nivel corespunzator nevoilor de consum propriu si la posibilitatile limitate de comercializare a produselor animaliere pe piata interna. Inainte de 1989, Romania era exportator net de produse agricole. Incepand din 1990, Romania a devenit importator net de produse agricole. Din 1990 si pana in prezent, s-au evidentiat trei faze mai importante in evolutia schimburilor comerciale cu produse agricole ale Romaniei: -1990-1993, balanta comerciala agricola a fost puternic negativa; -1994-1997, balanta comerciala agricola s-a imbunatatit; -1997-2000, puternice fluctuatii in cadrul balantei comerciale agricole. In anul 2000, volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu produse agricole s-a cifrat la 1270,5 mil.US $, din care exporturile romanesti au reprezentat 338,5 mil.US $ iar importurile 932,0 mil.US $. Balanta comerciala cu produse agricole a inregistrat un deficit de 593,5 mil.US $. Exportul consta, in principal, din produse agricole neprelucrate, cu valoare adaugata redusa, cum sunt animalele vii, cerealele si semintele oleaginoase. Singurele produse agricole prelucrate, exportate in cantitati relativ importante, sunt uleiul de floarea soarelui si vinurile. Principalul partener comercial al Romaniei, in domeniul comertului cu produse agricole, este Uniunea Europeana, cu care se deruleaza peste 33% din totalul schimburilor comerciale. Al doilea partener important este CEFTA, care detine cca. 20% din comertul exterior cu produse agricole al Romaniei. Politica agricola – linii generale Obiectivele prioritare urmarite prin Programul Guvernului pentru perioada 2001 – 2004 sunt cresterea productivitatii si a calitatii, cresterea veniturilor producatorilor agricoli si dezvoltarea durabila a zonei rurale, in concordanta cu cerintele protectiei mediului inconjurator, in scopul crearii unui sector competitiv, care sa raspunda cerintelor pietei comune. Romania a aplicat o politica de privatizare si restructurare a agriculturii, de sprijinire a productiei agricole, in limitele resurselor bugetare disponibile, si de liberalizare a comertului cu produse agroalimentare. La baza reformelor structurale se afla intarirea proprietatii private, proces demarat in 1991, prin adoptarea Legii nr. 18 privind fondul funciar si continuat prin Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere. Functionarea pietei funciare este asigurata in baza Legii 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. Privatizarea terenurilor agricole a antrenat crearea de milioane de exploatatii agricole familiale, de mici dimensiuni, care produc, cu randament scazut, in special pentru autoconsum. Pentru eliminarea disfunctionalitatilor aparute in programul de aplicare a Legii nr. 1/2000, a fost adoptata Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/200 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere si a Legii fondului funciar nr. 18/1991. Principalele prevederi ale OUG 102/2001 sunt: - reconstituirea dreptului de proprietate se face de regula pe vechile amplasamente, daca acestea sunt libere - in situatia in care nu exista suprafete de teren agricol, reconstituirea se va face din terenurile agricole proprietate privata a localitatii - in situatia in care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, se vor acorda despagubiri pentru diferenta de teren neretrocedat - se reglementeaza situatia juridica a terenurilor pe care se afla bazine piscicole naturale si bazine piscicole amenajate, precum si a terenurilor amenajate ca sere sau plantatii de hamei, viticole si pomicole in functiune, pentru care restituirea se face pe alt amplasament sau se acorda despagubiri - reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere este admisa numai proba cu inscrisuri - se reglementeaza situatia in care anumite suprafete sunt revendicate de doi solicitanti Pentru implementarea accelerata a Legii nr. 1/2000 modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 102/2001, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie a luat urmatoarele masuri pe termen scurt, pentru perioada 2001 - 2002: - Reorganizarea Oficiilor Judetene de Cadastru Geodezie si cartografie (OJCGC) pentru sustinerea tehnica si indrimare metodologica a comisiilor locale - Inventarierea cantitativa si calitativa pe teritorii administrative a situatiei aplicarii legilor fondului funciar - Definirea si startul implementarii unui sistem de monitorizare si raportare a întregii activitati a OJCGC, sistem ce cuprinde si indicatori de realizare a Legii nr. 1/2000 cu modificarile ulterioare - Identificarea necesitatilor de schimbare a cadrului metodologic de aplicare a Legii nr.18/1991 si a Legii Nr.1 /2000 si elaborarea proiectului de Ordin comun al Ministerului Administratiei Publice si Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind aplicarea Legii nr. 18/1991 si Legii nr. 1/2000 cu modificarile ulterioare. Regulamentul intra în vigoare dupa aprobarea de catre Parlament a Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere In domeniul forestier, prin Legea nr.18/1991 privind Fondul Funciar au fost retrocedate 300.000 ha din totalul de 6.6 milioane ha. Din totalul de 736 societati comerciale agricole cu capital de stat, foste IAS-uri, existente la 31 decembrie 2000 in patrimoniul Agentiei Domeniilor Statului, din subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, 113 au fost privatizate si 158 societati comerciale sunt lichidate cu hotarare judecatoreasca definitiva; 29 societati comerciale se afla in proces de lichidare, fara hotarare judecatoreasca definitiva; 38 societati comerciale sunt in restructurare. Restul de 398 societati comerciale urmeaza a fi privatizate. A fost adoptata Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului (ADS), precum si Hotararea Guvernului nr. 626/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 268/2001. Legea nr. 268/2001 permite vânzarea prin negociere directă cu preselectie, pe langa metodele de vanzare a actiunilor prin oferta publica. In vederea accelerarii privatizarii societatilor agricole cu capital de stat, fostele IAS-uri, Guvernul a promovat un proiect de lege care are in vedere simplificarea procedurilor de privatizare. Productia agricola a beneficiat in anul 2001 de sprijin intern prin alocarea sumei de 1 milion de lei pentru fiecare ha de teren cultivat, in conditiile utilizarii de seminte certificate si respectarii tehnologiilor de cultura; pentru culturile din sere se acorda suma de 20 milioane lei pe ha. Statul a acordat sprijin in procent de 50% pentru achizitionarea de seminte, material saditor certificat si in procent de 55% pentru achizitionarea de tractoare si masini agricole. Alte masuri de sprijin aplicate se refera la: exceptarea agricultorilor individuali de la impozitul auspra profitului, bonificarea dobanzilor la creditele destinate finantarii productiei agricole, suportarea prin bugetul statului a cheltuielilor de stocare si conservare a cerealelor, oleaginoaselor si plantelor proteice. Sprijinul intern acordat producatorilor agricol nu a depasit 10% din valoarea productiei agricole totale, conform prevederilor in materie ale OMC pentru tarile in curs de dezvoltare. Investitiile in agricultura, in anul 1999, s-au ridicat la aproximativ 4000 miliarde lei, din care sectorul privat detine o pondere de 91,6%. Comertul intern cu produse agricole a fost liberalizat. Romania se confrunta cu dificultati datorita concurentei, atat pe piata sa interna, cat si pe pietele mondiale, cu produse puternic subventionate de partenerii sai comerciali. In aceasta situatie, Romania a aplicat, in 1999, in cadrul Acordului CEFTA, clauza de salvgardare la importurile sale de grau si faina de grau din Ungaria si, in 1999, 2000 si 2001, la importurile de carne de porc si pasare din aceasta tara. Ca urmare a insuficientei resurselor bugetare posibilitatile Romaniei de a subventiona exporturile sunt foarte restranse. Romania s-a angajat in cadrul OMC sa reduca pana in 2005 cheltuielile cu subventiile la export cu 24% si volumul exporturilor de produse agricole subventionate cu 14%. Plecand de la liniile directoare ale Programului de Guvernare, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a elaborat Strategia de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare si silviculturii, pe perioada 2001 – 2005, in vederea integrarii cat mai rapide a Romaniei in structurile europene. Strategia urmareste, in principal, urmatorul obiectiv major: Dezvoltarea durabila a unui sector agro-alimentar competitiv, prin cresterea cantitativa si calitativa a productiei, modernizarea si imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agro-alimentare, asigurarea securitatii alimentare a populatiei Datele statistice referitoare la sectorul agricol, prezentate in documentul de pozitie vor fi actualizate dupa efectuarea recensamantului general agricol in anul 2002. A. PREVEDERI GENERALE – MASURI ORIZONTALE 1. FEOGA Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (Reglementarea nr. 1258/1999; 296/96) FEOGA Garantare Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul comunitar in domeniu și nu solicită perioade de tranzitie. Până în anul 2007, se va asigura implementarea completă a cerintelor institutionale si legislative privind legislatia comunitara specifica FEOGA. Situatia actuala Cadrul legislativ actual: Legea nr. 72/1996 privind finantele publice; Legea contabilitatii nr. 82/1991; Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv; Ordinul Ministrului Finantelor nr. 332/2000 privind aprobarea normelor metodologice generale pentru organizarea si functionarea auditului intern in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999; Hotararea Guvernului nr. 440/2000 pentru modificarea si completarea HG 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ordinul nr.307/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind aprobarea structurii organizatorice a aparatului central al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Institutiile administrative responsabile in domeniul derularii si controlului financiar al instrumentelor de sprijin aplicate in agricultura sunt: Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor(MAAP), Ministerul Finantelor Publice( MFP) si Curtea de Conturi a României. In prezent subventiile acordate sunt autorizate de MAAP si Directiile Agricole judetene iar platile sunt efectuate de aceste organisme, in cadrul unor compartimente separate. Se efectueaza un control finaciar preventiv, precum si un audit extern post de catre Curtea de Conturi. Controlul finaciar preventiv se efectueaza de catre compartimente specializate ale MAAP si MFP. Adoptarea si implementarea acquis-ului Pentru gestionarea fondurilor Politicii Agricole Comune prin FEOGA (Reglementarile CE nr.1258/1999; 296/96), vor fi initiate procedurile, incepand cu anul 2002, pentru infiintarea Agentiei de Plati si Interventie prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului, aprobata prin Lege, care va incepe sa se organizeze din 2004. In perioada 2004 - 2006, vor fi intreprinse masurile legislative si institutionale necesare pentru: - organizarea si competentele structurii teritoriale ale Agentiei - functiile interne ale Agentiei – stabilirea sistemelor si procedurilor pentru: - culegerea si procesarea datelor - administrarea schemelor de sprijin direct - implementarea masurilor de interventie - aprobarea si plata restitutiilor la export - aprobarea cererilor pentru eliberarea certificatelor de export si licentelor de import, a garantiilor si executarii acestora - monitorizarea implementarii procedurilor si a intretinerii sistemelor informatice - auditul intern - functia externa a Agentiei de Plati: - furnizarea informatiilor catre beneficiari, catre alte institutii administrative - asigurarea colaborarii cu Directia Generala a Vamilor, Ministerul Finantelor Publice , Curtea de Conturi si Comisia Europeana - autorizarea platilor si contabilizarea platilor (plati directe, restitutii la export, licente de import/export, interventie – achizitie, depozitare privata, procesare) - contabilitatea cheltuielilor, elaborarea rapoartelor periodice de cheltuieli, a declaratiilor lunare si anuale. - efectuarea verificarilor de natura tehnica In 2005, va fi desemnata autoritatitea competenta responsabila cu acreditarea Agentiei si organismul de certificare. In anul 2006, Agentia de Plati va fi acreditata si deplin functionala. FEOGA Orientare Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul comunitar in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Adoptarea si implementarea acquis-ului Prin infiintarea, in anul 2004, a Agentiei de Plati pentru FEOGA, se va decide competenta acesteia ca autoritate de plata si de coordonare in intelesul Reglementarii CE nr. 1260/99 si 1258/99 privind FEOGA Orientare si asupra componentei Comitetului de monitorizare. Structurile administrative si publice, partenerii sociali, precum si modalitatile de implicare a acestora in ceea ce priveste masurile de dezvoltarea rurala, se vor decide in perioada 2004-2006. Prin Ordin al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, vor fi aprobate planurile multianuale de dezvoltare a sectorului. 2. IACS - Sistemul Integrat de Administrare si Control (Reglementarile CE nr. 3508/1992; 3887/1992; 1593/2000) Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul comunitar in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Situatia actuala Identificarea parcelelor A fost adoptata Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 70 / 2001. A fost infiintat in subordinea Ministerului Administratiei Publice, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene subordonate organizeaza realizarea lucrarilor de cadastru agricol si sistemul informational al teritoriului agricol, precum si introducerea si intretinerea cadastrului agricol cantitativ si calitativ. A fost adoptata Ordonanta Guvernului nr. 13/2001 (M.O.nr. 461/13.08.2001) privind infiintarea serviciilor comunitare pentru cadastru si agricultura in subordinea consiliilor locale, sub indrumarea Oficiilor Judetene de Cadastru, Geodezie si Cartografie si a Directiilor Generale Judetene pentru Agricultura si Industrie Alimentara. Actul legislativ completeaza unele lipsuri institutionale de aplicare a Legii 18/1991, a Legii 1/2000 si a Legii 7/1996 si creaza cadrul descentralizarii a unei parti a activitatii de cadastru general si cadastru agricol catre consiliile locale sub un cadru metodologic unitar. Creaza cadrul dezvoltarii unor servicii descentralizate finantate din fondurile consiliilor locale si deschide aceste servicii si catre membri comunitatii. In prezent parcelele agricole se pot identifica prin: - planuri ale parcelelor puse in posesie, cu proprietari sau detinatori identificati, rezultate ca urmare a aplicarii Legii nr. 18 / 1991 - planuri cadastrale (intocmite la scarile 1:2000, 1:5000, 1:10000) si registrele cadastrale, detinute de catre oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie, ce constituie baza de date alfanumerica si grafica, actualizata partial prin aplicarea Legii nr. 18 / 1991 - documentatiile cadastrale, intocmite pentru acordarea numarului cadastral provizoriu, necesare pentru inscrierea in Cartea Funciara, conform Legii nr. 7 / 1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare - Registrul agricol – care contine date, bazate pe declaratiile sub semnatura proprie ale proprietarilor sau detinatorilor, privitoare la suprafetele de teren detinute si categoriile de folosinta ale acestora, modul de detinere (in proprietate, in arenda, sub forma de actiuni, concesionare, etc.). Datele centralizate pe comune se confrunta cu datele detinute de catre oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie pentru intocmirea anuala a situatiei statistice a terenurilor. Inregistrarea si identificarea animalelor (Reglementarea 1760/2000) In Romania, toate animalele pentru productie aflate in proprietatea detinatorilor particulari sunt inregistrate in evidentele Consiliilor Locale din cadrul primariilor, fiind inscrise in Registrul Agricol. Aceste inregistrari sunt realizate pe suport de hartie, fara existenta unei baze computerizate de date, si se refera la toate modificarile de proprietar, miscarile animalelor, natalitati si mortalitati. Serviciile veterinare identifica in mod obligatoriu prin crotaliere auriculara, bovinele si ovinele destinate exportului, iar ecvideele care urmeaza sa fie exportate sunt identificate prin marcare pe laturile gatului. De asemenea, sunt identificate prin crotaliere bovinele, ovinele porcinele si cabalinele destinate abatorizarii. Anual, sunt identificate prin listare, de catre medicii veterinari concesionari, toate animalele care sunt supuse actiunilor sanitare veterinare obligatorii (vaccinari, tuberculinari si alte teste de diagnostic), cuprinse in Programul de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protectie a mediului. Adoptarea si implementarea acquis-ului In perioada 2002 – 2004, se vor folosi metode combinate de identificare a parcelelor agricole, precum si realizarea proiectelor de organizare a teritoriului pe baza datelor din evidentele cadastrale si a ortofotoplanurilor. In anul 2004, pe baza datelor actualizate din registrul agricol si a rezultatelor recensamantului general agricol, se va organiza baza de date a parcelelor agricole si se va stabili un identificator unic pentru fiecare parcela. In perioada 2004 2006, se organizeaza si se completeaza baza de date a sistemului integrat de administrare si control. Se vor utiliza datele din cadastrul agricol intocmit pe baza datelor actualizate cu ajutorul ortophotoplanului digital si prin lucrari de teren. Se vor emite formularele care urmeaza a fi completate de catre fermieri. In 2004, prin Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor se decide structura administrativa responsabila cu primirea cererilor si controlul administrativ si fizic al acestora. Sistemul integrat de administrare si control va deservi Agentia de Plati si Interventie. 3. Mecanisme comerciale (Reglementarile CE nr.1291/2000 si nr.800/1999) Acceptarea acquis-ului România accepta preluarea in totalitate, in momentul aderarii, a acquis-ului comunitar in domeniul mecanismelor comerciale si a regimurilor comerciale fata de terti, asa cum sunt prevazute in organizarile comune de piata pentru produsele agricole, precum si acquis-ul pentru produsele neacoperite de Anexa I. România va lua toate masurile in vederea pregatirii preluarii acquis-ului comunitar in acest domeniu. România solicita o perioada de tranzitie de 5 ani, pana la data 31.12.2011, in care sa poata adopta masuri de salvgardare la importul sau de produse agricole din unul sau mai multe State Membre, daca aceste importuri produc sau ameninta sa produca perturbari ale pietei românesti de produse agricole. Solicitarea se refera la eventualele situatii in care se pot produce perturbari ale pietei interne, avand in vedere avantajele relative ale produselor importate din tarile membre UE, care provin din sectoare agricole beneficiare ale reformelor structurale si ale instrumentelor specifice organizarii comune de piata pe o perioada mai indelungata. O asemenea solicitare are in vedere urmatoarele aspecte: - diferentele existente intre România si UE in ce priveste potentialul agriculturii si al sectorului agroalimentar si volumul fluxurilor comerciale cu produse agricole; - situatia schimburilor bilaterale cu produse agricole care indica un deficit cronic si consistent in defavoarea României. In anul 2000, acesta s-a situat la 134 milioane dolari; - in momentul aderarii României la UE, actualele tari membre CEFTA vor fi, in cea mai mare parte a acestora, State Membre. Aceasta va conduce la adâncirea deficitului comertului cu produse agricole in relatia României cu UE in formula largita, daca se are in vedere faptul ca, in prezent, deficitul inregistrat cu tarile CEFTA este mai mare decât cel cu UE (142 milioane dolari in anul 2000, fata de 134 milioane dolari); Aplicarea unor asemenea masuri de salvgardare va lua in considerare interesul partilor vizate si nu va antrena controale la frontiera. Situatia actuala Politica in domeniul comertului cu produse agricole este elaborata de catre Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin Departamentul de Comert Exterior si Promovare Economica, in colaborare cu Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Masurile de politica comerciala vizand produsele agricole au fost adoptate de catre România in conformitate cu angajamentele sale in cadrul Rundei Uruguay (aplicate prin Legea 133/1994), luând in considerare calitatea sa de membru fondator al Organizatiei Mondiale a Comertului. La mijlocul anului 1995, România a implementat rezultatele Rundei Uruguay in domeniul comertului cu produse agricole aplicând nivelele de taxe vamale MFN (Clauza Natiunii celei mai favorizate) consolidate din Lista LXIX. Reduceri substantiale au fost facute pe o baza temporara in 1997, care au fost mentinute si in anii urmatori, aducând nivelul mediu al taxelor MFN aplicate de catre România la 32,8% in 2000, fata de un nivel mediu consolidat de 134,1 %, conform angajamentelor din Lista României. România si-a luat angajamente de a deschide contingente de acces minim si curent pentru membrii OMC pentru 12 produse agricole. In anul 2001, România a deschis contingente tarifare de acces minim si curent pentru bere si vermut, restul contingentelor pentru care exista angajamente urmând a fi deschise atunci când nivelul taxelor vamale MFN aplicate va fi mai mare decât cel aplicabil in interiorul acestor contingente (conform angajamentelor). Administrarea atât a contingentelor de acces minim si curent, cât si a contingentelor tarifare preferentiale se face prin certificate de import eliberate de catre Ministerul Afacerilor Externe - Departamentul de Comert Exterior si Promovare Economica, dupa principiul “primul venit - primul servit”. Nu sunt solicitate garantii la eliberarea certificatelor de import. In anumite situatii, caracterizate prin insuficienta unor produse agricole de mare importanta pentru consumul intern, autoritatile romane utilizeaza practica deschiderii de contingente tarifare, cu taxe vamale reduse sau in regim de scutire temporara de la plata taxelor vamale de import, administrate prin licente statistice de import eliberate de MAE-Departamentul de Comert Exterior si Promovare Economica, cu avizul MAAP. România nu acorda restitutii la export asa cum sunt prevazute ele in legislatia comunitara. In conformitate cu angajamentele sale in OMC, România poate acorda subventii la exportul a 13 categorii de produse agricole. Pâna in prezent au fost acordate prime de export, pe perioade limitate de timp, pentru un numar redus de produse: grâu, porumb si carne de pasare. România a aplicat, pana in prezent, masuri de salvgardare in cadrul CEFTA la importul din Ungaria de grâu si faina de grâu (din august pâna in septembrie 1998) si de carne de porc, carne de pasare, preparate din carne de porc si de pasare si porci vii (din iulie 1999). Pentru administrarea acestor masuri de salvgardare se elibereaza fie licente statistice, cu caracter automat si scop de monitorizare, fie certificate de import utilizate pentru gestionarea de contingente tarifare. Adoptarea si implementarea acquis-ului Preluarea acquis-ului comunitar de catre România in perioada de pre-aderare, in ceea ce priveste regimurile comerciale fata de terti prevazute in organizarile comune de piata, poate crea unele inconveniente datorita actualelor angajamente pe care România le are in cadrul OMC, ca tara in curs de dezvoltare, si al acordurilor internationale incheiate. Aceasta abordare este valabila si in cazul preluarii regimului tarifar de import al UE (inclusiv a sistemului taxelor vamale de import specifice sau mixte, preturilor de intrare pentru anumite legume si fructe etc.). România si-a intensificat cooperarea cu Comisia Europeana pentru armonizarea pozitiei sale in cadrul noii runde de negocieri comerciale sub egida OMC. Ea urmareste ca rezultatele acestor negocieri sa nu afecteze procesul de aderare la UE. In acest sens, in domeniul tarifar, se are in vedere sa nu se stabileasca niveluri de taxe vamale mai mici decat cele ale UE, pentru a se evita acordarea de compensatii dupa aderare. In ceea ce priveste mecanismele comerciale, legislatia comunitara in acest domeniu (Reglementarile CE nr. 1291/2000 si nr.800/1999) va fi implementata integral in momentul aderarii. In acest domeniu, Romania va implementa un sistem de licente de import/export similar cu cel parcticat in statele membre UE, inclusiv in ceea ce priveste administrarea si controlul acestui sistem. In perioada 2004 – 2006, Agentia de Plati si Interventie, Directia Generala a Vamilor - Ministerul Finantelor Publice si Curtea de Conturi, ca institutii administrative cu responsabilitate in domeniu, isi vor organiza structurile necesare, instrui personalul si emite formularele necesare gestionarii mecanismelor comerciale. 4. Acorduri internationale Acceptarea acquis-ului Romania accepta preluarea din momentul aderarii a acquis-ului comunitar in ceea ce priveste Acordurile internationale ale Uniunii Europene. Situatia actuala In prezent, Romania are incheiate Acorduri de Comert Liber cu: - Uniunea Europeana - Republica Moldova - tarile membre CEFTA - Acordul Central European de Comert Liber - tarile membre AELS - Turcia - Israel. Fata de nivelul taxelor vamale MFN, România aplica reduceri sau scutiri la importul de produse agricole, fie pentru cantitati nelimitate, fie in cadrul unor contingente tarifare, conform prevederilor din Acordurile de Comert Liber mentionate. In cadrul acestor acorduri, concesiile pentru produsele agricole sunt limitate atat din punct de vedere al numarului de produse cat si al marimii concesiei. In relatiile cu tarile in curs de dezvoltare Romania acorda, prin Sistemul Global de Preferinte Comerciale - SGPC si Protocolul privind negocierile intre tarile in curs de dezvoltare (P 16), reduceri sau exceptari de taxe vamale pentru o serie de produse. 5. Politica de calitate (Reglementarile CEE nr.2081/1992; 2082/94 si nr.1107/1996; Reglementarea 2991/94 si 577/94) Acceptarea acquis-ului Romania accepta in intregime acquis-ul si nu solicita perioade de tranzitie. Situatia actuala Legea nr.84/1998 privind marcile si indicatiile geografice reprezinta cadrul legislativ de baza pentru transpunerea cerintelor comunitare in domeniu. Prin Hotararea de Guvern nr. 833/1998 au fost aprobate regulile de aplicare a Legii nr.84/1998. Adoptarea si implementarea acquis-ului Prevederile legislatiei europene cu privire la protectia indicatiilor geografice si destinatiilor de origine pentru produsele agricole si alimentare si inregistrarea indicatiilor geografice si destinatiilor de origine pentru produsele agricole si alimentare in Registrul privind protectia destinatiei de origine si indicatiilor geografice, Reglementarea CEE nr.2081/92, Reglementarea CE nr.1107/96 si Reglementarea nr. 2400/96 au fost aplicate prin Legea nr.84/1998 si Hotararea de Guvern nr.833/1998. Prevederile legislatiei europene cu privire la certificarea caracteristicilor specifice a produselor agricole si alimentare, precum si inregistrarea acestor produse in Registrul Certificatelor Specifice, Reglementarea CEE nr.2082/82 si Reglementarea CEE nr.2301/97, au fost transpuse, in Legea nr.84/1998 si Hotararea de Guvern nr.833/1998. Institutiile publice centrale, cu atributii, competente si responsabilitati in realizarea inregistrarii indicatiilor geografice si destinatiilor de origine, pentru produsele agricole si alimentare, in certificarea caracteristicilor specifice ale acestor produse, in verificarea , controlul si inregistrarea oficiala a modului cum sunt aplicate si respectate prevederile legale in domeniu sunt: - Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor In activitatea de control si inspectie procedurile practicate vor fi armonizate cu cele comunitare, in perioada 2002 - 2004, astfel incat sa se asigure protectia producatorilor si a produselor realizate de catre acestia. Producatorii din Romania vor fi constientizati asupra avantajelor oferite prin protejarea produselor traditionale si a celor caracteristice unei anumite zone a tarii. Romania va tine seama de cerintele legislatiei europene, de practicile si experienta statelor membre in politica calitatii, respectiv in protectia indicatiilor geografice si destinatiilor de origine, precum si in certificarea caracteristicilor specifice pentru produsele agricole si alimentare. Romania solicita protejarea unor produse alimentare romanesti, inclusiv traditionale, prin inregistrarea acestora in conformitate cu Reglementarea CEE nr.1107/96 privind inregistrarea indicatiilor geografice si denumirilor de origine pentru produse agricole si alimentare, Lista acestora urmand a fi prezentata Uniunii Europene in 2003. In ceea ce priveste cerintele Reglementarii 2991/94 si Reglementarii 577/97 privind grasimile tartinabile, in anul 2002 vor fi adoptate Ordine comune ale ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei privind standardele, definirea, denumirea si prezentarea uleiurilor si grasimilor vegetale precum si standardele, definirea, denumirea si prezentarea untului si grasimilor tartinabile de origine animala. Implementarea acestora se va face in perioada 2003 - 2004. 6. Agricultura ecologica (Reglementarea(CEE) no.2092/91, Reglementarea (EC)no.1804/99, Reglementarea Comisiei No.94/92/EEC, 3457/92/EEC, 207/93/EEC) Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul comunitar in acest domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Situatia actuala Agricultura ecologica constituie una din caile pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile. Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, care vizeaza spatiul rural si asigura cadrul implementarii programului SAPARD, are ca obiectiv strategic, dezvoltarea durabila a sectorului agroalimentar, in stransa legatura cu protectia mediului si conservarea resurselor naturale. Agricultura ecologica certificata este un sector nou in Romania. Numarul unitatilor/fermelor care aplica metode de productie ecologice este in crestere. Legislatia elaborata pentru acest sector, armonizata partial cu cerintele comunitare in domeniu (Reglementarile Consiliului no.2092/91si 1804/1999), este menita sa creeze un sistem de agricultura ecologica conform sistemelor europene. Legislatia cuprinde: • Ordonanta de Urgenta a Guvernului no.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice din 17 aprilie 2000, aprobata prin Legea no. 38 din 7 martie 2001 Ordonanta se refera (conform R(CEE)no.2092/91) la urmatoarele produse obtinute dupa dupa modul de productie ecologic: - produse vegetale primare neprocesate, animale si produse animaliere neprocesate - produse de origine vegetala si animala procesate, destinate consumului uman, preparate din unul sau mai multe ingrediente de origine vegetala si/sau de origine animala - furaje, furaje compuse si alte materii prime Ordonanta stabileste: autoritatea responsabila pentru agricultura ecologica, reguli si principii generale ale productiei ecologice, durata perioadei de conversie, etichetarea,sistemul de inspectie si certificare, sanctiunile care se aplica celor care se abat de la aceste reguli. • Hotararea de Guvern no.917/2001, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului no.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice Acest act normativ stabileste: regulile productiei ecologice, principiile productiei ecologice, lista produselor permise sa fie utilizate in agricultura ecologica precum si ingredientele si metodele de prelucrare care pot fi utilizate la prepararea alimentelor ecologice. • Hotararea de Guvern no. 677/2001 privind infiintarea Institutului de Bioresurse Alimentare Acest act normativ stabileste: Institutul de Bioresurse Alimentare desfasoara activitatea de acreditare a organismelor de inspectie si certificare pentru produsele ecologice, ca unitate delegata a ANPE din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. • Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.108/2001 privind exploatatiile agricole Prin acest act legislativ exploatatiile agricole familiale pot fi stimulate pentru practicarea agriculturii ecologice, prin acordarea de facilitati financiare suplimentare, stabilite prin legi speciale. In conformitate cu O.U.G. no.34/2000, autoritatea responsabila pentru sectorul de agricultura ecologica din Romania este Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor respectiv, biroul ,,Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice” (A.N.P.E.) A.N.P.E are urmatoarele atributii principale: - elaboreaza proiecte de acte normative, reguli si norme de control, de certificare si comercializare a produselor ecologice - notifica operatorii - acrediteaza organismele de inspectie si certificare - controleaza si supravegheaza activitatea organismelor de inspectie si certificare - asigura monitorizarea si supravegherea activitatii din intreg sectorul Ordonanta no.34/2000, prevede efectuarea controlului operatorilor si certificarea produselor agroalimentare ecologice de catre organisme de inspectie si certificare – persoane fizice si juridice din sectorul public si privat. Elaborarea procedurilor de acreditare a organismelor de control se face de catre Institutul de Bioresurse Alimentare (Hotararea de Guvern no. 677/2001), ca unitate delegata a A.N.P.E din cadrul Minsterului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in conformitate cu procedurile si normele comunitare (EN 45011). In prezent nu exista date statistice oficiale cu privire la suprafetele cultivate si productiile obtinute in sectorul de agricultura ecologica. Aceste date statistice vor putea fi monitorizate in urma inregistrarii operatorilor la ANPE. Romania nu are inca organizat sistemul de inspectie si certificare. Inspectia unitatatilor/fermelor ecologice si eliberarea certificatelor de control se face in prezent de organisme de control acreditate in U.E, sau care au echivalenta in U.E. Adoptarea si implementarea acquis-ului Adoptarea si implementarea cerintelor acquis-ului comunitar din acest sector se va face astfel: 2002 - Elaborarea de catre Institutul de Bioresurse Alimentare-organismul de acreditare a organismelor de inspectie si certificare - a procedurilor de acreditare a organismelor de control (conform Art.9 al Regl.(CEE) no.2092/91) - Ordin al Ministrului cu privire la Conditiile de acreditare a organismelor de inspectie si certificare(conform Art.9 al Regl.(CEE) no.2092/91) - Ordin al Ministrului privind Cerintele minime de inspectie si certificare si masurile de precautie prevazute in cadrul regimului de control (conform Art.9 si Anexei III a Regl.(CEE) no.2092/91) - Infiintarea Organismelor de inspectie si certificare. (conform Art.9 Regl.(CEE) no.2092/91) - Ordin al Ministrului privind reguli specifice pentru etichetarea produselor agroalimentare ecologice (conform Art.5 al Regl.(CEE) no.2092/91) - Intarirea capacitatii institutionale a ANPE prin creerea unei structuri regionale in cadrul Directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara 2003 – 2006 - Elaborarea de reguli detaliate privind importul si exportul produselor agro-alimentare ecologice. (conform Art. 11 al Regl.(CEE) no.2092/91) - Elaborarea de reguli privind utilizarea semintelor si a materialului saditor obtinut prin metode de productie ecologica. (conform Art.6 al Regl.(CEE) no.2092/91) - Elaborarea de caiete de sarcini pe produs pentru sectorul vegetal, animalier si apicultura - Elaborarea de acte normative privind acordarea de subventii pe produs pentru sectorul de agricultura ecologica Pentru includerea Romaniei pe Lista tarilor terte care au echivalenta in U.E, in conformitate cu Reglementarea Comisiei No.94/92/EEC, se are in vedere crearea unei piete interne de produse agroalimentare ecologice, precum si a unui disponibil pentru export prin: • promovarea permanenta a conceptului de agricultura ecologica prin institutii specializate (Agentia Nationala de Consultanta Agricola, asociatii, fundatii, institute de cercetari, universitati) precum si prin Ambasadele Romaniei din strainatate, prin identificarea de potentiali investitori si oportunitati de colaborare in domeniu; • infiintarea de ferme pilot cu suprafata optima specializate in agricultura ecologica; • stadii de pregatire pentru: formatori, operatori, inspectori; • crearea unei structuri nationale de cercetare in agricultura ecologica; • sprijinirea producatorilor care trec de la agricultura traditionala la cea ecologica, pe durata perioadei de conversie, inclusiv prin Programul SAPARD; • delimitarea de areale ecologice. Romania va prelua gradual acquis-ului comunitar, iar implementarea acestuia se va realiza pana in anul 2006. 7. Statistica agricola Acceptarea acquis-ului Romania accepta in intregime acquis-ul privind statistica agricola si nu solicita perioade de tranzitie sau derogari. Situatia actuala Statistica oficială din România este coordonată de către Institutul Național de Statistică, organ de specialitate al administrației publice centrale. Funcționarea statisticii oficiale în România este reglementată prin Ordonanta Guvernului nr. 9/1992 cu modificarile ulterioare, care are la bază principiile autonomiei, confidențialității, transparenței, relevanței, proporționalității, deontologiei statistice și raportului cost-eficiență. Pentru transpunerea în practică a acestor principii funcționează Consiliul de Coordonare a Activității de Statistică, constituit din reprezentanți ai producătorilor de date statistice și diferitelor categorii de utilizatori ai statisticilor. Actualul stadiu al armonizării statisticii românești cu standardele Uniunii Europene, precum și programele aflate în derulare pe următorii ani, permit realizarea obiectivului, de conformitate deplină cu acquis-ul statistic pentru agricultura, până la data aderării. Cu privire la statistica agricola se face referire si la Documentul de Pozitie al Romaniei pentru capitolul 12, Statistica (CONF-RO 22/00). Adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar Acțiunile pe termen scurt și lung privind măsurile de adoptare si implementarea acquisului comunitar pe linie de statistică agricolă sunt prevazute în Hotararea de Guvern nr. 455/2001 privind aprobarea Planului de actiune al Programul Guvernului pentru perioada 2001-2004. Pe termen scurt s-au initiat urmatoarele masuri: - constituirea rețelei de anchetatori statistici la nivel național. Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor a emis Ordinul nr. 45 din 27.02.2001 privind înființarea rețelei de statistică agricolă și pescuit din cadrul Directiilor pentru Agricultura si Industrie Alimentara județene și a municipiului București - participarea,în 2001 si 2002 la realizarea de anchete statistice alături de Institutul Național de Statistică (INS), în baza Programului de Cercetări Statistice. - pregătirea și realizarea, împreună cu I.N.S., în anul 2002, a Recensământului General Agricol, potrivit prevederilor H.G. nr. 920/1998 și în conformitate cu recomandărilor FAO Pe termen lung, planul de armonizare totala a modulelor statistice , are urmatoarele termene de realizare: 2003: Utilizarea pământului Statistica producției vegetale Statistica animalelor Industria alimentară 2004: Structura și tipologia fermelor agricole Statistica pescuitului 2005: 23 Statistica viticulturii Statistica pomiculturii Previziuni de recoltare “AGROMET” • Armonizarea Statisticii Agricole din România cu normele și standardele Sistemului Statistic European se va realiza cu sprijin comunitar printr-un proiect de infratire institutionala la care participa INS, MAAP si Ministerul Agriculturii din Italia. • Prin proiectele pilot lansate de EUROSTAT (Biroul de statistica al Comunitatii Europene), vor fi definitivate: • ancheta structurală a exploatațiilor agricole; • balanțe de aprovizionare la produsele agricole vegetale; • statistica pescuitului; • Prima anchetă structurală pilot s-a realizat la sfârșitul anului 2000 și a cuprins 50.000 gospodării individuale ale populației din 737 localități; 3700 unități cu personalitate juridică care au ca principală activitate agricultura. Aceasta ancheta a avut ca obiective definirea exploatatiei agricole ca unitate de observare statistica, definitivarea nomenclatorului de produse agricole si alinierea partiala la continutul Deciziei CE 98/377/98,. • Anchete structurale periodice, conform prevederilor Deciziei nr. 377/98 ale Comisiei, se vor realiza o dată la 2 ani (Hotararea de Guvern nr. 540/2001), iar recensamantul general agricol, o data la 10 ani. In prezent, activitatea statisticii agricole este in responsabilitatea Institutului National de Statistica si a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. MAAP preia anumite componente statistice privind activitatea de colectare, validare si centralizare a datelor statistice. 8. Reteaua de Informare Contabila Agricola (RICA) (Reglementarea CEE nr.79/65, Reglementarea CEE nr. 2237/77, amendata de R 1837/2001, Reglementarea CEE nr.1859/82, Reglementarea CEE nr.1915/83, Decizia nr.36/1990) Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Situatia actuala S-a elaborat Planul de implementare a sistemului RICA in Romania, care prevede realizarea a trei etape tehnice: a. crearea cadrului legislativ de baza, infiintarea centrelor judetene si regionale RICA, desemnarea Organului de legatura, infiintarea Comitetului National, instruirea specialistilor si fermierilor; b. crearea cadrului legislativ necesar pentru stabilirea tipologiei comunitare a exploatatiilor agricole c. conceptualizarea sistemului informational de culegere si prelucrare a datelor (stabilirea domeniului de observatie, esantionare si calcularea indicatorilor inclusiv calcularea marjei brute standard ); La nivel central, functionarea Retelei Nationale de Informare Contabila Agricola se va realiza prin Organul de legatura din Institutul National de Cercetari Economice – Institutul de economie agrara din cadrul Academiei Romane si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. La nivel teritorial se vor infiinta 8 comitete regionale si 42 de birouri judetene de contabilitate si gestiune agricola. Adoptarea si implementarea acquis-ului Pentru transpunerea completa a acquis-ului in domeniu, vor fi elaborate urmatoarele acte normative, armonizate cu reglementarile Uniunii Europene, si vor fi intreprinse urmataorele masuri : 2003: - Ordonanata a Guvernului privind implementarea studiului de contabilitatea fermei (Reglementarea CEE nr.1915/83) - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru stabilirea tipului de formular folosit in studiul de contabilitatea fermei (Reglementarea CE nr.2737/77) - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind infiintarea Comitetului National pentru studiul de contabilitatea fermei (382R1859-OJL 205 din 13.07.82, p.5 si 383R1915-OJL 190 din 14.07.83, p.25) 2004: - Hotarare de Guvern privind crearea retelei pentru colectarea datelor referitoare la veniturile si operatiunile comerciale ale exploatatiilor agricole (Reglementarea CEE nr.79/65) 2004 - 2006: - dotarea cu personal si tehnica de calcul a Retelei de Informare Contabila Agricola, astfel incat sa devina operationala pana in 2006; crearea si consolidarea campului de studiu, calcularea indicatorilor anuali tehnicoeconomici 9. Produse non Anexa I (R 3448/93) Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul comunitar in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Situatia actuala In Romania nu exista un sistem distinct de separare a taxelor vamale ale produselor agricole transformate in componenta agricola si componenta neagricola (industriala) si nu se acorda restitutii la exportul acestor produse in functie de componentele de baza. Adoptarea si implementarea acquis-ului Datorita actualelor angajamente ale Romaniei in cadrul OMC, separarea taxelor vamale pe cele doua componente nu se poate face decat in momentul aderarii, cand urmeaza a fi preluat Tariful Vamal Comun. Ministerul Finantelor Publice, Directia Generala a Vamilor si Departamentul pentru Comert Exterior si Promovare Economica vor fi responsabile pentru implementarea acestui sistem la frontiera si vor asigura instruirea corespunzatoare a personalului. Agentia de Plati si Interventie va administra sistemul de restitutii la export pentru produsele Non-Anexa I, incepand cu anul 2007. 10. Ajutorul de Stat Acceptarea acquis-ului Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar in domeniul concurentei si al ajutorului de stat in vigoare la data de 31 decembrie 2000 prin Documentul de pozitie pentru capitolul 6 Politica concurentei (CONF - RO29/00 si CONF – RO 5/01). In concordanta cu pozitia adoptata la Capitolul 6, Romania accepta acquis-ul comunitar privind ajutorul de stat pentru agricultura conform Art. 87 – 89 din Tratatul de la Amsterdam, precum si in conformitate cu “Liniile directoare comunitare pentru ajutorul de stat din sectorul agricol” (2000/C28/02). Situatia actuala Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, in vogoare de la 1 ianuarie 2000, defineste ajutorul de stat in concordanta cu reglementarile comunitare si acopera criteriile de transparenta si evaluare a compatibilitatii acordarii de ajutoare de stat continute de art. 87 si 88 ale Tratatului de la Amsterdam, indiferent de sectorul in care opereaza beneficiarul de ajutor de stat. De asemenea, Legea nr. 143/1999 contine aspecte procedurale, precum: - obligatia notificarii catre Consiliul Concurentei a unui nou ajutor de stat sau a modificarii unui ajutor existent - examinarea notificarii - procedura de investigare din punct de vedere al efectelor asupra concurentei, respectiv asupra mecanismelor concurentiale de pe piata interna sau asupra aplicarii corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte Acestui regim de autorizare a acordarii ajutoarelor de stat de catre Consiliul Concurentei in conformitate cu practica europeana se supune si acordarea ajutoarelor de stat pentru agricultura, inclusiv in ceea ce priveste: - sprijinirea proiectelor de investitii - protectia mediului inconjurator - compensarea handicapurilor in zonele defavorizate - instalarea fermierilor tineri - inchiderea capacitatilor de productie, prelucrare si comercializare - incurajarea producerii si comercializarii de produse agricole de calitate - acordarea de sprijin tehnic in sectorul agricol sau pentru sectorul zootehnic, etc. Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si Hotararea de Guvern nr. 599/2000 privind adoptarea procedurilor in aplicarea legii prevad – in concordanta cu practica europeana in domeniu – obligativitatea inventarierii si monitorizarii ajutoarelor de stat de catre Oficiul Concurentei, inclusiv a celor acordate agriculturii, si elaborarea pe aceasta baza a unui Raport anual privind ajutoarele de stat acordate in Romania. In octombrie 2001 a fost transmis Comisiei Europene “Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 1996 – 1999” si este in curs de elaborare Raportul pentru anul 2000, pe baza inventarului actualizat al ajutoarelor de stat. Conform prevederilor legii, Rapoartele anuale – aprobate de Guvernul Romaniei – se transmit Comisiei Europene si cuprind un capitol distinct privind “ajutoarele de stat pentru agricultura” care evidentiaza: - volumul si tendinta ajutorului de stat pentru agricultura - domeniile agriculturii care sunt beneficiare de ajutor de stat - instrumentele financiare utilizate (prime, alocatii, subventionarea dobanzii, garantii de stat, unele facilitati de natura fiscala) si dinamica acestora Adoptarea si implementarea acquis-ului Romania a adoptat acquis-ul comunitar de baza in domeniul ajutorului de stat, inclusiv in ceea ce priveste ajutoarele de stat acordate agriculturii, si a demarat procesul de implementarea a acestuia. Avand in vedere strategia nationala adoptata in domeniul agricol si prevederilor Legii exploatatiilor agricole, in perioada 2005 – 2006, va fi elaborat si adoptat, de catre Consiliul Concurentei, in colaborare cu Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, un “Regulament privind ajutorul de stat in sectorul agricol” prin care se vor prelua criteriile care trebuie indeplinite pentru autorizarea ajutorului de stat conform “Liniilor Directoare comunitare pentru ajutorul de stat din sectorul agricol” (2000/C28/02). 11. Diverse a) Organizarea comuna de piata pentru anumite produse listate in Anexa II a Tratatului (Reglementarea Consiliului nr. 827/68) Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Situatia actuala Produsele incluse in Anexa R827/68 (Reglementarea Solde) nu fac subiectul unei legislatii specifice, pentru aceste produse fiind aplicat regimul comercial general si, daca este cazul, prevederile acordurilor internationale la care Romania este parte. In relatiile comerciale cu alte state, Romania nu poate introduce taxe cu efect echivalent taxelor vamale si restrictii cantitative sau oricare alte masuri echivalente, situatie care este in conformitate cu prevederile R 827/68. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor poate propune Guvernului masuri specifice de salvgardare in cazul in care se constata perturbari serioase ale pietei sau posibilitatea ca acestea sa apara, prevedere conforma cu R 827/68. Adoptarea si implementarea acquis-ului Dupa aderare, Romania va aplica prevederile R 827/68. b) Distribuirea gratuita a alimentelor din stocurile de interventie (Reglementarea Consiliului nr. 3730/1987) Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Situatia actuala Romania nu are legislatie echivalenta. Adoptarea si implementarea acquis-ului Dupa aderare, Romania va aplica prin Agentia de Plati si Interventie prevederile R3730/1987. c) Regiuni ultra-periferice (Decizia Comisiei 687/89, Decizia Consiliului 314/91, Decizia Consiliului nr. 315/91) Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul in domeniu. Situatia actuala Romania nu are legislatie echivalenta. Implementarea acquis-ului Romania nu are regiuni ultra-periferice deci nu este necesara crearea unui sistem specific pentru implementare.
» Inapoi
| 
