2. Organizarea comuna pe piata

B. ORGANIZAREA COMUNA DE PIATA

1. Culturi arabile (cereale, oleaginoase, culturi proteice)

(Reglementarile nr.1766/1992 si nr.1251/1999 si alte reglementari relevante)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in acest domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Cadrul de functionare a pietei comunitare in sectorul culturilor arabile este stabilit prin peste 80 de reglementari care vor fi aplicate in totalitate la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Sistemul de interventie si cel de import-export poate fi aplicat la momentul aderarii si nu sunt necesare perioade de tranzitie sau derogari. Structura institutionala priveste introducerea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS), Agentiei de Plati si Interventie.

Romania solicita o suprafata totala de 6.891.100 ha ca suprafata de baza, pentru care sa beneficieze de schema de plati directe (R 1251/99).

Calculul suprafetei de baza s-a facut conform Reglementarii 1251/99, avand in vedere suprafata medie cultivata in perioada de referinta 1989 –1991 si productia medie/ha, obtinuta in perioada 1986 – 1991, respectiv 3 087 kg/ha.

Suprafata de baza solicitata este unica, nediferentiata pe regiuni functie de randamentul mediu, suprafata irigata avand o pondere redusa.

De asemenea, avand in vedere ca porumbul ocupa cea mai mare suprafata in cadrul cerealelor si ca productiile medii ale acestei culturi nu difera semnificativ de productiile medii ale celorlalte cereale, nu s-a stabilit o suprafata de baza diferentiata pentru porumb.

Suprafata de baza solicitata cuprinde urmatoarele culturi: cereale total, leguminoase si oleaginoase total, in si canepa pentru fibra (exclusiv suprafata ocupata de cultura orezului)

Anul Suprafata mii ha

1989 7431,4

1990 6472,7

1991 6769,2

Media 6891,1

Anul Productia medie la hectar

Kg/ha

1986/1987 3179

1987/1988 2823 – exclus

1988/1989 3270 - exclus

1989/1990 3063

1990/1991 3020

Media 3087

Datele din cele doua tabele (calculate conform R 1251/99) nu prezinta diferente semnificative fata de situatia curenta. (Situatia privind evolutia culturilor arabile in perioada 1986 – 2001 este prezentata in Anexa 1).

Situatia actuala

Romania detine 14,8 milioane ha teren agricol, din care 9,37 milioane ha teren arabil, culturile de cereale, oleaginoase si proteice reprezantand aproximativ 75% din terenul arabil.

Ponderea productiei vegetale a variat in perioada 1989 – 2000 intre 53% si 63% din volumul productiei agricole globale, productia totala situandu-se intre 12 si 22 milioane tone. Fluctuatiile inregistrate s-au datorat faramitarii exploatatiilor agricole prin aplicarea legislatiei privind retrocedarea proprietatii funciare, functionarii incipiente a pietei funciare, care fac improprie utilizarea mecanizarii, tehnologiilor si practicilor agricole corespunzatoare, deteriorarii sistemului de irigatii, precum si conditiilor meteorologice nefavorabile.

Liberalizarea preturilor produselor industriale (1992-1993) inaintea liberalizarii preturilor produselor agricole (1997) a avut o influenta puternica asupra sectorului.

Unitatile de depozitare au fost privatizate, sistemul de comercializare este privatizat, cerealele sunt vandute pe piata pe baza de licitatii sau direct pe pietele din mediul urban si rural.

Productia sectorului privat reprezinta aproximativ 85% din productia totala, principalele culturi fiind porumbul, graul, secara, orzul si orzoaica, ovazul, floarea soarelui, mazarea, soia.

Din cadrul sectorului de productie a cerealelor, oleaginoaselor si culturilor proteice, cerealele sunt principala cultura (92 %), urmate de oleaginoase (7,6 %) si de culturi proteice (0,4 %)

Productiile medii la ha, la cereale, au variat in general intre 2500 - 3200 kg / ha in ultimii zece ani, preturile inregistrate variind intre 80 - 120 Euro / tona. Consumul intern de cereale se situeaza intre 14 - 18 milioane tone / an, din care circa 4 milioane tone pentru consum uman si 10 - 14 milioane tone / an pentru hrana animalelor.

Exporturile de cereale au atins niveluri de circa 1 milion de tone / an iar importurile de 0,5 - 1 milion de tone / an, cu variatii de la an la an functie de productiile realizate.

Oleaginoasele cultivate (floarea soarelui, soia, rapita), reprezinta 9 % din suprafata arabila, cu productii medii de 1100 - 1200 kg / ha. Este un sector dinamic cu posibilitati certe de crestere a productiei de la nivelul actual de 1-1,5 milioane tone / an la peste 2 milioane tone / an. Exporturile de oleaginoase si produsele de procesare (uleiuri si sroturi proteice), s-au situat la urmatoarele nivele:

- floarea soarelui plus rapita - 100 - 500 mii tone / an;

- ulei de floarea soarelui, soia si rapita - 100 - 150 mii tone / an;

- srot de floarea soarelui - 150 - 190 mii tone / an.

Importurile de oleaginoase si produse procesate au avut urmatoarea variatie:

- soia - 60 - 110 mii tone / an;

- srot de soia - 80 - 130 mii tone / an;

- uleiuri diferite - 15 - 20 mii tone / an.

Plantele proteice, respectiv, mazarea si fasolea, sunt cultivate pe 45 - 60 mii ha, Productiile medii la ha variaza intre 1000 - 1500 kg / ha.

In Romania exista o piata liberalizata si cu forme de sprijin (sprijin direct pentru input uri, prime pentru grau, prime la export aplicate in perioada 1999-2000), decuplate de productie si in curs de adaptare, dupa modelul celor aplicate in Uniunea Europeana.

In anul 2000, sprijinul statului s-a materializat in:

-acordarea unui sprijin direct producatorilor agricoli prin alocarea sumei de 1,0 milion lei pentru fiecare ha de teren cultivat, cu respectarea normelor tehnologice agricole.

-subventionarea pana la 50 % a achizitionarii semintelor certificate necesare insamantarilor;

-subventionarea cu 55% a achizitionarii tractoarelor si masinilor agricole din productie interna.

Incepand cu anul 2002, in temeiul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole, exploatatiile agricole vor beneficia de facilitati financiare, similare celor practicate in Uniunea Europeana, prin acordarea subventiilor pe produs.

Liberalizarea completa a pietei interne pentru culturile arabile s-a realizat prin adoptarea

Legii nr.21/1996 (prin care s-a asigurat liberalizarea preturilor pe piata interna, sistanduse orice interventie a statului).

Comertul exterior cu cereale nu este supus nici unei restrictii. Nivelul taxelor vamale MFN se stabileste anual, iar in cadrul acordurilor de comert liber incheiate sunt aplicate, pentru unele tipuri de cereale, reduceri de taxe vamale in cadrul unor contingente tarifare sau pentru cantitati nelimitate (in relatia cu Uniunea Europeana si cu tarile CEFTA).

In baza Legii nr.18/1991, completata cu Legea nr.1/2000 s-a facut restructurarea proprietatii funciare. Acest proces se va incheia pana la finele anului 2004. Ca rezultat, intreaga agricultura va fi privatizata, cu peste 4 milioane de proprietari si cca. 40 milioane de parcele agricole.

Au fost privatizate unitatile de depozitare, cerealele si oleaginoasele fiind comercializate pe piata, pe baza licitatiilor sau direct pe pietele producatorilor din mediul urban si rural.

A fost privatizat intregul lant de procesare, transport si comercializare.

In privinta sistemului informational, prin Planul Statistic Agricol National se realizeaza armonizarea sistemului statistic romanesc cu cel practicat in Uniunea Europeana pana in anul 2006.

A fost adoptata Legea nr.7/1996 privind cadastrul, modificata si completata cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 70/2001. Realizarea cadastrului se asigura de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie ca institutie centrala, sub autoritatea Ministerului Administratiei Publice si oficiile teritoriale ale acestuia.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Sistemul de interventie – Agentia de Interventie (Reglementarea CE nr. 2131/1993; Reglementarea CE nr.824/2000); Regimul de import – export (Reglementarile CE nr. 1162/95 si nr. 211/2000)

In prezent, in Romania nu se aplica un sistem de interventie la cereale. Piata cerealelor este libera, atat din punct de vedere al preturilor cat si al operatiilor de preluare, stocare, vanzare, cumparare si regimului de import-export. Obiectivul prioritar este crearea unei piete competitive a cerealelor.

Standardul Profesional nr. 824/2000 privind indici de calitate pentru cerealele preluate de catre Centrele de interventie si metodele de analiza pentru determinarea calitatii a fost adoptat si difuzat agentilor economici pe filiera. Standardul transpune in totalitate

prevederile Reglementarii CE nr. 824/2000 si va fi aplicat in momentul intrarii in functiune a sistemului de interventie.

Au fost identificate 57 de depozite care pot deveni centre de interventie in conditiile impuse de Reglementarea CE nr.2273 / 93.

Centrele de interventie se stabilesc in principalele regiuni cultivatoare de cereale, cu capacitati de stocare care depasesc cu mult cererea locala si care dispun de echipamente tehnice de preluare, manipulare,descarcare. Multe dintre acestea necesita operatiuni de modernizare si re-tehnologizare.Centrele respective dispun de facilitati de transport pe calea ferata sau auto. Capacitatea totala de stocare a acestora este de 2,7 milioane tone.

In anul 2002, prin Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, Societatea Nationala a Produselor Agricole, va fi desemnata pentru implementarea programului de introducere a elementelor tehnice si legislative legate de functionarea sistemului de interventie in Romania. Aceasta va deveni parte componenta a viitoarei Agentii de Plati si Interventie.

Agentia de Plati si Interventie, in ceea ce priveste sistemul de interventie, va fi responsabila cu monitorizarea preturilor si pietei, cumpararea si stocarea publica si va opera un sistem de control al vanzarii si stocurilor, precum si al destinatiei produselor din interventie.

In perioada 2004-2006, componenta de interventie a Agentiei se va organiza in structura sa centrala si teritoriala, vor fi elaborate normele interne de functionare a acesteia, se va proceda la angajarea si instruirea personalului si dotarea cu echipamente, astfel incat in anul 2006 Agentia sa devina complet operationala. Agentia de Plati si Interventie - prin departamentele specializate de control tehnic, juridic, de executie, va stabili modalitatile concrete de operare a sistemului de interventie.

In perioada 2001-2002, vor fi adoptate urmatoarele acte normative:

2001:

- Legea privind organizarea si functionarea pietelor agricole si alimentare in Romania

- Legea exploatatilor agricole si Normele metodologice si Normele tehnice de aplicare

- Hotarare de Guvern privind aprobarea normelor metodologice de aplicarea Ordonantei de Guvern nr. 56/2000 privind reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, cu modificarile si completarile ulterioare.

2002:

- Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru infiintarea Comisiei de licentiere a depozitelor - Regulament de organizare si functionare a comisiei - Ordin comun al ministrului agriculturii si ministrului finantelor publice pentru aprobarea cuantumului taxei pentru licentierea depozitelor destinate acoperirii cheltuielilor normale pentru emiterea licentei

- Ordin al ministrului agriculturii pentru aprobarea “Instructiunilor si normelor de licentiere si inspectie a depozitelor”;

- Hotarare de Guvern privind organizarea sistemului national de gradare a cerealelor si oleaginoaselor;

- Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea “Manualului de gradare a cerealelor si semintelor oleaginoase”

- Hotarare de Guvern pentru aprobarea sprijinului direct al statului prin acordarea de subventii pe produs producatorilor agricoli care cultiva, exploateaza terenuri agricole si valorifica pe piata produsele obtinute in anul 2002

- Legea creditului agricol;

- Legea privind asigurarea culturilor agricole si a efectivelor de animale impotriva factorilor de risc.

Controlul Sistemului de sprijin al producatorilor pentru anumite culturi arabile

(Reglementarea CE nr.1251/1999).

Organizarea Sistemului Integrat de Administrare si Control este necesara pentru aplicarea shemei de plati directe. Date privind organizarea IACS sunt prezentate la capitolul respectiv.

2. Produse care nu sunt destinate consumului uman (amidon din cartofi, furaje uscate)

Amidon din cartofi (Reglementarile CE nr.1252/1999 si nr.1868/1994)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioada de tranzitie.

Romania solicita alocarea unei cote anuale de amidon de cartofi de 4 000 tone.

In Romania exista capacitati de prelucrare de peste 20 000 tone/an amidon. Datorita influentei cererii pietei si a costurilor de productie, in prezent productia de amidon se obtine din porumb, aceasta variind in ultimii doi ani intre 12 000 tone/an - 15000 tone/an si beneficiind de o piata interna in crestere si posibilitati de export.

In perioada 2004 – 2006, ca urmare a cresterii productiei de cartofi, se creeaza conditii pentru producerea amidonului din cartofi.

De asemenea, se asteapta ca prin dezvoltarea si modernizarea industriilor utilizatoare (industria hartiei, industria alimentara, farmaceutica) de amidon de cartofi sa existe o cerere mai ridicata pentru acest produs.

Pe acesta baza se estimeaza ca productia de amidon din cartofi care se va realiza dupa 2006 va fi de 4 000 tone/an.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Agentia de Plati si Interventie va aplica dupa aderare mecanismele comunitare de acordare a platilor compensatorii.

In domeniul analizei calitatii amidonului din cartofi, in prezent exista un numar de 3 standarde internationale si 4 standarde europene adoptate ca standarde romane.

De asemenea exista un numar de 8 standarde pentru produs, care urmeaza a fi armonizate cu legislatia europeana.

Furaje uscate

(Reglementarile CE nr. 603/1995 nr. 684/1995, nr.1347/1995, nr. 785/1995, nr. 620/1996, nr. 676/1999)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Romania solicita:

- alocarea unei cote anuale de 500 000 tone furaje uscate

Pentru realizarea furajelor de volum, Romania dispune de cultivarea in teren arabil a unei suprafetei de 1 – 1,2 milioane hectare si de aproximativ 4,9 milioane hectare pajisti naturale.

Romania are potential de productie a cantitatii de furaj masa verde, pentru a realiza cota solicitata de 500.000 tone furaj uscat artificial, conform prevederilor Reglementarii 603/1995, la sortimentul inscris la codul 12149091, cu denumirea de fainuri si granule de lucerna uscata artificial si macinata.

In anul 2000, suprafata cultivata cu plante furajere a fost de 1083,3 mii hectare, cu o productie de masa verde de 13,3 milioane tone, din care culturile leguminoase reprezinta: lucerna 323,1 mii hectare, cu o productie de 5,2 milioane tone masa vede si trifoi 137,6 mii hectare, cu o productie de 2,0 milioane tone masa verde.

In urmatorii ani, prin aplicarea de masuri de sprijin pentru aceste culturi, se prevede pe termen scurt, cresterea ponderii plantelor furajere leguminoase perene in structura culturilor furajere de la 41% la 50 – 55%, iar pe termen lung, realizarea unei productii corespunzatoare obtinerii unei cantitati de 500000 tone furaj uscat.

- alocarea unei cote anuale de 250000 tone furaj uscat in alt mod si macinat

(1214 90 99)

Din total masa verde (lucerna si trifoi) 9350800 tone/an, echivalent a 2,0 milioane tone de fan/an, se vor realiza 250000 tone furaj uscat (1214 90 99) in alt mod si macinat.

Situatia actuala

In perioada 1970 – 1980, au functionat in 42 de localitati instalatii pentru deshidratarea,macinarea si granularea furajelor verzi, cu o capacitate proiectata de uscare de 3500 tone/an. Productia maxima realizata in 1979 a fost de 480000 tone/an.

Incepand cu anul 1982, datorita consumurilor mari de energie a instalatiilor, 90% dintre acestea au fost trecute in conservare, restul functionand pana in anul 1992.

In prezent productia de furaje verzi se utilizeaza ca atare (masa verde) pentru hrana animalelor sau conservata sub forma de fan (uscat natural la soare).

In perioada 1994 – 2000, media suprafetelor cultivate cu lucerna este de 336 120 ha, cu o productie medie totala de masa verde a fost de 6.929,5 mii tone/an.

In aceeasi perioada, 1994 – 2000, media suprafetelor cultivate cu trifoi a fost de 133,9 mii ha, cu o productie medie totala de masa verde de 2421,3 mii tone/an.

Total masa verde (lucerna si trifoi) 9.350.800 tone/an, echivalent a 2,0 milioane tone de fan.

Strategia de dezvoltare a productiei de furaje si nutritiei animale, prevede masuri pentru :

- comasarea suprefetelor cultivate cu leguminoase perene in apropierea instalatiilor de deshidratare artificiala

- imbunatatirea structuriii culturilor furajere in vederea asigurarii sortimentale a furajelor prin cresterea ponderii leguminoaselor perene pana la 60 – 65%, a furajelor pentru insilozarea la 15 – 20% si a radacinoaselor la 5%

- finantarea de proiecte pentru repunerea in functiune a instalatiilor de deshidratare a furejelor verzi din fabricile existente

- sprijinirea, prin Programul SAPARD, a investitiilor noi si dotarea cu utilaje pentru deshidratarea furajelor

A fost elaborat Programul National de punere in valoare a suprafetelor de pajisti din Romania, care are ca obiectiv sporirea cantitativa si calitativa a productiei totale de masa verde prin masuri specifice si actiuni tehnologice.

Exista interes al producatorilor privati pentru infiintarea, in perioada 2002 – 2006, de unitati de procesare a furajelor verzi.

2002 – 2006

Aplicarea de masuri de sprijin direct a producatorilor agricoli, cultivatori de plante furajere pentru achizitionarea de seminte selectionate.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

2002 - Legea Zootehniei care are prevederi privind producerea furajelor deshidratate artificial sau natural.

2003 – Hotarare de Guvern pentru reglementarea pietei furajelor uscate (R 603/1995)

2004 - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind reguli detaliate de aplicare a cerintelor de organizare a pietei furajelor uscate (R 785/1995, 620/1996, si

676/1999).

3. Orez

(Reglementarea CE nr.3072/1995)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioada de tranzitie.

Romania solicita, in baza Reglementarii CE nr. 3072/1995, o suprafata totala de 17000 ha de orez pentru determinarea suprafetei de baza, pentru care sa beneficieze de plati compensatorii.

Calculul suprafetei solicitate s-a facut conform cerintelor Reglementarii nr. 3072/1995, luand in considerare perioada de referinta 1990 – 1994 pentru care media suprafetelor cultivate cu orez este de 17000 ha.

In Romania s-au facut investitii pentru amenajarea a 50000 hectare cu orez, in judetele Braila, Ialomita, Timis si Calarasi.

Amenajarile orezicole sunt de tip ameliorativ, avand ca scop valorificarea solurilor slab productive si ameliorarea solurilor salinizate si alcalinizate. Exploatarea partiala sau deloc a acestor amenajari duce la extinderea procesului de salinizare pe suprafete limitrofe (dupa trei ani de neexploatare aceste amenajari revin la modul de folosinta initial, fara nici un potential agricol).

Suprafata cultivata cu orez in anul 2001 a fost de 1200 ha, scaderea datorandu-se suprimarii sprijinului acordat sectorului si concurentei importurilor.

Productia interna din ultimii ani acopera aproximativ 3% din consumul intern, situat la un nivel de 80000 tone.

Programul national de redresare si dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare si padurilor prevede reabilitarea sectorului, pe baza urmatoarelor considerente:

- Orezul reprezinta singura planta premergatoare pentru alte culturi pe soluri saraturate, ameliorate si in curs de ameliorare. Solurile ameliorate in orezarii sunt favorabile producerii de seminte pentru toate culturile, in special pentru porumb si floarea soarelui, intrucat asigura spatial de izolare.

- Orezul poate asigura integrarea productiei (productie, depozitare, prelucrare si valorificare).

- Cultura orezului este o cultura supertehnica; avand o traditie in acest domeniu i Romania, s-au format specialisti si alte categorii de forta de munca de inalta calificare care pot exploata permanent amenajarile existente.

- Amenajarile existente au o dotare tehnica satisfacatoare (nivelatoare prevazute cu laser, masini de erbicidat, tractoare si combine cu senile, etc) precum si dotari de prelucrare a orezului (magazii, depozite, rizerii, uscatoare, etc).

In acest scop, este prevazut ca, in perioada 2002 – 2004, sa se acorde un sprijin in valoare totala de peste 450 miliadre lei pentru reamenajarea de orezarii.

Politica de reabilitare a culturii de orez prevede, pentru perioada 2002 – 2007, repunerea in functiune a amenajarilor existente pe o suprafata de baza de 17000 ha, cu obtinerea unei productii anuale de 60000 tone.

Situatia actuala

In Romania nu exista o politica speciala de pret la orez, pretul fiind liber negociabil, fara interventia statului.

Standardele in vigoare pentru orez nu sunt armonizate cu cele comunitare, urmand a fi adaptate acestora in perioada 2004 - 2006, iar aplicarea mecanismului de sustinere din Uniunea Europeana se va face dupa aderarea Romaniei prin Agentia de Plati si Interventia.

4. Zahar

(Reglementarea nr. 1260/2001 si alte reglementari relevante)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta in intregime acquis-ul comunitar in vigoare la data de 31 decembrie 2000, nu solicita nici perioade de tranzitie.

Romania nu produce izoglucoza.

Romania solicita (conform Reglementarii CE nr.1260/2001), o cota de zahar de 500 mii tone/an zahar alb si nu solicita cota de izoglucoza.

Cantitatea de 500 mii tone zahar reprezinta necesarul de consum intern anual si asigura un venit sigur producatorilor de sfecla din zonele de cultura specializate.

Urmatoarele considerente au stat la baza stabilirii nivelului cotei solicitate:

• Potential agrotehnic bun si conditii climaterice favorabile acestei culturi

• Referinta istorica in acest domeniu - productia Romaniei inainte de 1989, s-a situat in mod curent la un nivel de 500 mii tone/an

• Existenta unui cadru legislativ (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole) care va permite in perioada 2002-2005 crearea conditiilor de practicare a unor tehnologii moderne de cultura a sfeclei de zahar. Acesta, coroborat cu programele prioritare de sustinere a culturii sfeclei de zahar, Strategia produsului pe termen mediu si scurt, va conduce la reabilitarea sectorului la nivelul parametrilor traditionali

• Cresterea calitatii si randamentului productiei de sfecla de zahar, odata cu cresterea ponderii plantelor tehnice la nivelul optim de structura de productie va asigura conditiile practicarii asolamentelor si a unei agriculturi moderne

• Organizarea si managementul exploatatiilor agricole corespunzator cerintelor moderne privind productivitatea si eficienta economica

• Capacitatea culturii de sfecla de zahar de a valorifica superior terenurile situate in zonele de favorabilitate agrofitotehnica medie (terenuri situate in zona a III-a de favorabilitate) si asigurarea unor venituri garantate cultivatorilor din aceste zone

• Stabilizarea familiilor din mediul rural prin reinsertia noilor proprietari de terenuri in filiera producerii zaharului

• Existenta unui personal calificat capabil sa asigure cresterea productiei agricole pe baza aplicarii tehnicii, tehnologiilor si managementului modern

• Existenta unor capacitati de productie capabile sa industrializeze cantitatea de sfecla de zahar corespunzatoare asigurarii necesarului de consum intern de zahar si a personalului calificat. Capacitatea zilnica de prelucrare este de 47500 tone de sfecla de zahar, acestea asigurand o cantitate totala de zahar prelucrata de 3800 mii tone sfecla pe an. Indicii de utilizare intensiva a capacitatilor de productie si dotarea existenta a fabricilor permit cresterea capacitatii nominale de prelucrare cu 20% si a duratei normate a campaniei de industrializare cu 20 de zile, existand conditiile de prelucrare a unor cantitati mai mari de sfecla de zahar.

• Cresterea ponderii capitalului privat in acest sector (in prezent existand 16 fabrici de zahar, din care 15 privatizate) si a interesului investitorilor in modernizare si reducerea consumurilor materiale si energetice.

Situatia actuala

Suprafata cultivata cu sfecla de zahar in anul 1989 a fost de 255,9 mii ha, in perioada 1990 – 2000 inregistrandu-se o scaderea a acesteia la 179,9 mii ha in 1992, 135,9 mii ha in 1996 si 48 mii ha in 2000.

Productia totala de sfecla de zahar, a fost de 6771,1 mii tone in 1989, 2896,7 mii tone in 1992, 2848,2 mii tone in 1996 si 1414,9 mii tone in anul 1999. In anul 2000, ca urmare a scaderii suprafetei cultivate, productia obtinuta a fost de 666,9 mii tone.

Productia de zahar alb obtinut din sfecla de zahar a fost de 54,3 mii tone in anul 2000 fata de 118,0 mii tone in anul 1999.

Romania are in vedere cresterea graduala a suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar pana la 110 mii hectare, cresterea randamentului de zahar la hectar, la 2,9 in 2004 si respectiv 3,3 in 2006, astfel incat, in anul 2006, productia interna sa acopere necesarul de consum.

Programele prioritare de redresare a sectorului si Strategia produsului, elaborata de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in colaborare cu partenerii sociali (Patronatul Zaharului din Romania si Federatia Natioanala a Cultivatorilor de Sfecla de Zahar) au ca obiective principale:

• cresterea competitivitatii tehnologice a materiei prime si a filierei de transformare;

• cresterea veniturilor agricultorilor prin practicarea unei agriculturi performante;

• asigurarea necesarului de consum de zahar din productia interna.

Comertul cu zahar este complet liberalizat nefiind supus restrictiilor.

Acordurile internationale la care Romania este parte in acest domeniu sunt:

- Acordul de Comert Liber dintre Romania si Republica Moldova

- Acordul privind Sistemul Global de Preferinte Comerciale intre tarile in curs de dezvoltare (SGPC)

- Protocolul privind negocierile intre tarile in curs de dezvoltare (P 16)

- Acordul de Asociere European

- Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA)

Taxele vamale aplicate de o maniera erga omnes pentru anul 2001 sunt:

-45% pentru zaharul rafinat;

-25% pentru zaharul brut

Prin Acordul de Liber Schimb cu Republica Moldova si in cadrul Sistemului Global de Preferinte Comerciale au fost acordate scutiri de taxe vamale la importul de zahar originar din aceste tari.

La importul din UE si unele tari membre CEFTA (Polonia si Cehia) contingente tarifare cu taxe vamale preferentiale.

Angajamentele Romaniei in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului pentru zahar prevad reducerea in transe anuale egale a subventiilor la export cu 24% si a taxelor vamale de import consolidate cu 9%, in timp de 10 ani de la punerea in aplicarea a rezultatelor Rundei Uruguay. (Anexa 2)

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Prin Hotararea de Guvern nr. 440/2001 pentru modificarea si completarea H.G. 12/2001privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in structura Directiei politici si strategii in productia vegetala a fost organizat Biroul cultura sfeclei de zahar.

A fost constituita, in anul 2001, Organizatia inter-profesionala nationala “Zaharul”, prin adoptarea Ordonantei Guvernului nr. 55/2000, privind organizatiile interprofesionale de produse agroalimentare, aprobata si completata prin Legea nr. 41/2001. Aceasta organizatie a fost recunoscuta de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin

emiterea avizului nr.1/2001.

Pentru asigurarea armonizarii complete a legislatiei romanesti cu acquis-ul comunitar, Romania va adopta si implementa o serie de acte legislative insotite de masuri de constructie institutionala adecvate, respectiv consolidarea administratiei centrale si teritoriale.

Ordonanta de Urgenta nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor creaza cadrul necesar elaborarii de reglementari specifice privind comercializarea alimentelor pe piete organizate.

Masuri care vizeaza organizatiile din filiera zaharului:

2001 – Organizatia inter-profesionala nationala “Zaharul” din Romania a elaborat Proiectul de acord interprofesional armonizat cu Reglementarea CEE 1260/2001-Anexa 3; Acordul contine in Anexe - Scala de conversie privind cresterile si reducerile aplicate pretului sfeclei de zahar functie de continutul de zahar si Contractul tip care se incheie

intre cultivatori si procesatori

2001 - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind recunoasterea Acordului interprofesional (obligativitatea incheierii contractelor de pre-insamantare intre cultivatorii de sfecla de zahar si fabricanti) conform Reglementarii CEE nr. 1260/2001, cu aplicare din campania 2002

Masuri care vizeaza calitatea:

- Ordin comun nr. 180/374/398/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, al ministrului pentru intreprinderi mici si mijlocii si al ministrului sanatatii si familiei care stabileste calitatea tip pentru produsele de baza din industria zaharului – zahar alb, zahar brut si melasa (Reglementarea CEE nr. 793/72 ce stabileste calitatea pentru zaharul alb, Reglementarea CEE nr. 431/68 ce stabileste calitatea tip pentru zaharul brut sau R CE 1260/2001, Anexa I, pct. 1 si 2 si Reglementarea CEE nr. 785/68 ce stabileste calitatea tip pentru melasa)

- Ordin comun nr. 124/297/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului sanatatii si familiei privind aprobarea normelor referitoare la denumirea, definirea, descrierea, etichetarea si marcarea unor zaharuri destinate consumului uman, care transpune Directiva Consiliului European nr. 73/473.

- Ordin comun nr. 130/300/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei care cuprinde norme cu privire la metode de analiza pentru testarea unor zaharuri destinate consumului uman, si transpune cerintele Directivei Consiliului 79/796/1979 cu privire la metodele de analiza comunitare pentru testarea anumitor zaharuri destinate consumului uman.

2001 - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor cu privire la calitatea standard a sfeclei de zahar, care va prelua cerintele Reglementarilor CE nr. 1260/2001.

2002 – Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind metodele de analiza ale zaharului – armonizat cu Reglementarea 1265/69.

Masuri pentru implementarea statisticii in domeniu, pentru a asigura raportarea la momentul aderarii, a informatiilor catre Comisia Europeana, conform Reglementarii CEE nr. 779/96.

2002-Hotarare de Guvern privind obligativitatea raportarii datelor statistice, conform

Reglementarii CEE nr.779/96. Implementarea se va realiza gradual, pana in 2006.

• stabilirea raportarii datelor pe an comercial

• raportarea datelor referitoare la productia de zahar rafinat din sfecla si brut si a stocurilor pe an de piata, de doua ori pe an, pentru intocmirea balantei zaharului, provizorie si definitive

• raportarea lunara a stocurilor de zahar si melasa

• raportarea importului de zahar brut

• raportarea importului si exportului de produse care contin zahar

-etape necesare: intocmirea nomenclatorului de produse si stabilirea coeficientilor de transformare in echivalent zahar alb.

Intocmirea balantei provizorii si definitive pentru zahar conform modelului din UE, respectiv din Reglementarea CEE nr.779/96.

In perioada 2004 – 2006, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Agentia de Plati si Interventie vor intreprinde masurile necesare pentru gestionarea si functionarea:

- mecanismului producerii si utilizarii zaharului

- sistemului de subventii pentru zaharul achizitionat de industria chimica

- sistemului subventiilor pentru exportul de zahar si a produselor care contin zahar

- ajutoarelor pentru rafinarea zaharului brut

- receptionarii si transmiterii la Comisia Europeana a ofertelor de adjudecarea exporturilor

- impreuna cu oficiile vamale, gestionarea exportului de zahar C corespunzator urmatoarelor operatii: interventie prin cumparare, restitutii la export, licente de import- export

In perioada 2002 – 2006, Biroul se va consolida cu personal instruit si va fi dotat corespunzator, astfel incat acesta sa fie in masura sa indeplineasca, ca principale atributii, urmatoarele:

- elaborarea strategiei in domeniu, in colaborare cu partenerii sociali, transpunerea in legislatia nationala a cerintelor comunitare

- stabilirea regulilor de aplicare a legislatiei transpuse

- implementarea, prin Directiile generale judetene, a politicii in domeniu

- elaborarea normelor si procedurilor administrative pentru implementarea mecanismelor comunitare

5. Culturi de fibra

In si canepa

(Reglementarea CE nr. 1251/1999 privind infiintarea unui sistem de sprijin pentru producatori la unele culturi arabile, amendata prin Reglementarea Consiliului nr.1672/2000, care include si inul si canepa si Reglementarea CE nr. 1673/2000 cu privire la organizarea comuna de piata pentru in si canepa cultivate pentru fibra)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in acest domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Romania solicita introducerea in anexa “A” - Reglementarea nr. 1164/1989, amendata de R 2316/99, a soiurilor romanesti de in pentru fibra, iar in Anexa “B” a soiurilor romanesti de canepa pentru fibra, astfel:

- Soiuri romanesti de in fibra: Carolina, Codruta, Daniela, Ina, Madaras, Mures, Rolin si Selena

- Soiurile romanesti de canepa pentru fibra: Fibramulta 151, Irene, Lovrin 110, Secuieni 1 in conditia in care acestea se incadreaza in continutul de 0,2% THC

Soiurile de in si canepa solicitate a fi introduse sunt obtinute in cadrul cercetarii agricole romanesti. .

Aceste soiuri au fost testate in cadrul Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor in diferite zone de cultura din tara pe parcursul a 2 –3 ani. In baza rezultatelor obtinute: productie, adaptabilitate, rezistenta la boli si daunatori, procent ridicat de fibra, rezistenta la cadere, uniformitatea lanului, rezistenta la prelucrare, soiurile propuse au fost omologate si inregistrate in Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania.

Romania solicita o cantitate nationala garantata de 8876 tone/an de fibre de in si canepa, conform Reglementarii 1673/2000, impartita astfel:

750 tone/an fibre lungi de in

8126 tone fibre scurte de in si fibre de canepa

Romania are traditie in cultivarea plantelor textile si exista conditii de favorabilitate pentru aceste culturi.

Vor fi extinse suprafetele cultivate cu in si canepa. In perioada 2002 – 2005, strategia sectoriala prevede cresterea suprafetelor cu aceste culturi, astfel incat in aceasta perioada, suprafata cultivata sa creasca de la 4 mii ha in 2002 la 24 mii ha in anul 2005.

Topitoriile detin o capacitate de prelucrare de 16800 tone fibre de in si canepa.

Situatia actuala

Cultivarea inului si a canepei se practica in zone cu traditie din Romania.

Inul

In anul 2000, suprafata cultivata cu in a fost de 345 ha fata de 332 ha in anul 1999, iar productia totala de tulpini s-a ridicat la 880 tone fata de 690 tone in 1999.

88% din producatori se regasesc in sectorul privat si numai 12% in sectorul de stat.

Inainte de anul 1990, capacitatea de prelucrare a topitoriilor de in se ridica la 32 300 tone. In prezent, capacitatea de prelucrare s-a redus proportional cu reducerea suprafetelor cultivate cu in, ajungand in anul 2000 la 2850 tone, numarul topitoriilor de in ramase in functiune fiind de 4 (patru).

Actualmente sunt folosite in cultura de in numai soiurile romanesti, cuprinse in Catalogul Oficial al Soiurilor (hibrizi) de cultura din Romania.

Dintre soiurile de in cuprinse in Anexa A a Reglementarii CE nr. 1164/1989, soiul “Laura” se regaseste si in Catalogul Oficial al Romaniei.

Canepa

In anul 2000, suprafata cultivata cu canepa a fost de 448 ha fata de 1258 ha in 1999, iar productia totala de tulpini a fost de 1398 tone fata de 7343 tone in 1999.

88% din producatori se ragasesc in sectorul privat si numai 12% in sectorul de stat.

Inainte de 1990 capacitatea de prelucrare a topitoriilor de canepa se ridica la 24050 tone. In prezent, capacitatea de prelucrare s-a redus proportional cu reducerea suprafetelor cultivate cu canepa, ajungand in anul 2000 la 6400 tone, numarul topitoriilor ramase in functiune fiind de 5 (cinci).

Actualmente sunt folosite in cultura de canepa numai soiurile romanesti, cuprinse in Catalogul Oficial al soiurilor (hibrizilor de plante) de cultura din Romania.

Romania va infiinta un laborator specializat pentru determinarea continutului de THC la soiurile de canepa cultivate in anul 2004.

Datorita tehnologiei de prelucrare a tulpinilor de canepa (topit biologic), in urma procesarii rezulta atat fibra lunga de canepa (fuior) cat si fibra scurta de canepa (calti).

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 30/2001, a fost acordat un sprijin direct cultivatorilor, de 1 000 000 lei/ha cultivat cu samanta certificata de in sau canepa.

Prin Hotararea de Guvern nr. 297/2001, s-a acordat o reducere cu 40% a pretului de cumparare a semintelor de in si canepa certificate, din productia interna.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

2002:

- Elaborarea de acte normative privind masuri speciale de redresare a sectorului de in si canepa prin extinderea suprafetelor cultivate si folosirea de soiuri cu inalta productivitate

- Elaborarea Hotararii de Guvern privind stabilirea anuala a culturilor agricole, fondurilor si surselor de finantare pentru plati directe si alte subventii ce se acorda producatorilor agricoli

2003:

- Elaborarea Hotararii de Guvern privind stabilirea anuala a culturilor agricole, fondurilor si surselor de finantare pentru plati directe si alte subventii ce se acorda producatorilor agricoli Sprijin pentru prod agricoli

- Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind autorizarea obligatorie a procesatorilor primari de in si canepa

- Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind introducerea sistemului de contracte si angajamente si monitorizarea acestora;

2004:

- Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, privind organizarea, dotarea si functionarea unui laborator autorizat la nivel national pentru determinarea continutului de THC din soiurile romanesti de canepa conform cu metoda de analiza prezentata in Anexa C a Reglementarii CE nr. 1164/1989;

-Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru obligativitatea determinarii continutului de THC la soiurile romanesti de canepa Elaborarea Hotararii de Guvern privind stabilirea anuala a culturilor agricole, fondurilor si surselor de finantare pentru plati directe si alte subventii ce se acorda producatorilor agricoli.

-Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind introducerea sistemului de licente pentru importurile de fibre de in si canepa.

-Elaborarea normelor si procedurilor administrative pentru implementarea mecanismelor comunitare.

6. Legume Fructe

Legume – fructe proaspete

(Reglementarea CE nr.2200/1996 si alte reglementari relevante)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Situatia actuala

Suprafata cultivata cu legume in 2000 a reprezentat 2,5% (235000 ha) din suprafata arabila, livezile pe rod acoperind 2,39% (195000 ha)

Productia totala de legume in perioada 1990-2000 a variat intre 2,112 si 2,995 milioane tone, realizand-se o productie totala de 2,575 mil. tone si cu o productie medie de 11901 tone la ha.

Productia totala de fructe in perioada 1990-2000 a integistrat o medie pe ultimii 11 ani de 1, 027 milioane tone cu o productie medie de 5557 kg la ha.

Consumul intern de legume in perioada 1990-2000 a fost intre 97 kg/capita/an si respectiv 132 kg/capita/an.

Consumul intern de fructe in perioada 1990-2000 a fost intre 33,7 kg/capita/an si 63,9 kg/capita/an.

Suprafata de legume in proprietatea sectorului privat, respectiv 259595 ha, in 2001 are urmatoarea structura: 8373 ha asociatii agricole private (1-30 ha), 3050 ha societati comerciale cu capital privat (Legea 31/1990) si 248172 ha gospodarii private. In sectorul majoritar de stat a mai ramas suprafata de 6585 ha cultivate cu legume.

Suprafata de livezi total care apartine sectorului privat in anul 2001 este de 182627 ha cu urmatoarea structura:

- Societati agricole cu personalitate juridica private - au in proprietate 8798 ha

- Asociatii agricole private - detin 1188 ha

- Gospodarii individuale - detin suprafata de 172641 ha

In sectorul majoritar de stat a mai ramas suprafata de 12373 ha, care sunt cuprinse in procesul de privatizare.

Organizatiile de producatori in domeniu, in numar de 5, situate in sudul Romaniei, sunt infiintate in 1998 pe baza Legii 36/1991 privind societatile comerciale din agricultura si alte forme de asociere. Acestea au beneficiat de suport tehnic si asistenta in cadrul proiectului finantat de BERD ,,Sistemul national al pietei de gros“. In prezent aceste asociatii nu functioneaza conform reglementarilor UE.

Prin Hotararea de Guvern nr. 440/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, s-a organizat, in structura Directiei de Horticultura, Biroul Fructe - Legume.

In prezent, in domeniu, sunt armonizate in totalitate 4 standarde de calitate (SR 1490/98 struguri de masa; SR 2197/98 prune; SR 11583/97 sparanghel; SR 7216/96 andive), 16 standarde sunt armonizate partial.

Ordinul nr. 29/15.02.2001 al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante si produse vegetale in vederea efectuarii analizelor de laborator pentru determinarea nivelului de reziduuri de pesticide, cuprinde si prevederi specifice pentru fructe si legume.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Standardele de comercializare (R. nr. 2200/1996)

In perioada 2002-2006 vor fi armonizate integral standardele de calitate in domeniu prin Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Aplicarea acestora se va face gradual in perioada 2003 – 2006.

Inspectia de calitate

2002 - Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind infiintarea Corpului de inspectie a standardelor de comercializare pentru legume si fructe proaspete, cu aplicare incepand cu 2003

2003 - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru adoptarea reglementarii tehnice a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.39/1998, privind activitatea nationala de standardizare, pentru impunerea obligativitatii standardelor de comercializare.

2004 - Ordin comun al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind metoda de compostare sau biodegradare a fructelor si legumelor retrase de pe piata, cu aplicare din 2007

Organizatiile de producatori R. CEE 2200/1996)

2002

- Hotarare de Guvern privind organizatiile de producatori in sectorul legume/fructe (R CEE nr. 2200/96) cu aplicare in 2002

- Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind recunoasterea preliminara a organizatiilor de producatori din sectorul legume fructe

2003

- Hotarare de Guvern privind sprijinul acordat organizatiilor de producatori din sectorul legume –fructe carora li s-a acordat recunoasterea preliminara

- Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind extinderea anumitor reguli emise de organizatiile de producatori Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin Biroul fructe - legume va fi autoritatea nationala competenta cu recunoasterea organizatiilor de producatori, inspectia planurilor si fondurilor operationale ale acestora.

Romania solicita ca pentru organizatiile de producatori din categoria i) fructe si legume, ii) fructe si iii) legume marimea minima a acestora sa fie egala cu 10 membrii/cifra de afaceri 0,250 milioane EURO.

Solicitarea privind criteriul de recunoastere - numarul minim de 10 membrii/cifra de afaceri 0,250 Euro - pentru organizatiile de producatori din Romania, are la baza analiza:

- datelor actuale privind numarul producatorii din domeniul legume-fructe, legume si fructe, productiile realizate, valoarea medie a productiei livrate, si reprezentativitatea acestora in cadrul zonelor geografice

- legislatiei existente si in curs de promovare privind organizarea grupurilor de producatori De asemenea, s-a avut in vedere faptul ca procesul de constituire a organizatiilor de producatori conforme cerintelor europene va incepe in perioada 2002 – 2003, prin adoptarea legislatiei in domeniu. Organizatiile existente nu sunt formate pe criteriile

comunitare si numarul acestora este nereprezentativ.

Interventia pe piata fructelor si legumelor proaspete se va realiza prin Agentia de Plati, infiintata in anul 2004.

Fructe si Legume procesate

(Reglementarea CE nr.2201/1996)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Romania solicita sa beneficieze de sistemul de ajutor de productie pentru o cantitate de:

- 400.000 tone tomate proaspete, din care rezulta cca. 50.000 tone produse procesate din tomate (concentrat de tomate, conserve tomate intregi decojite si alte produse)

- 5.000 tone greutate neta pentru piersici in sirop si/sau suc natural

- 1.000 tone greutate neta pentru pere Williams si Rocha in sirop si/sau suc natural

La stabilirea nivelelelor solicitate s-a avut in vedere productia traditionala realizata in perioada 1985 – 1990 si Strategia in domeniu adoptata de Ministerul Agruciturii, Alimenatiei si Padurilor care prevede revigorarea productiei de legume si fructe si modernizarea capacitatilor de procesare.

Situatia actuala

In perioada 1990 – 1992, productia medie de tomate procesate fost de 62,3 mii tone. In anul 1999, productia a scazut la 25 mii tone.

In prezent sucul de mere reprezinta peste 70% din valoarea exporturilor de fructe si legume procesate.

Procesul de privatizare in sectorul de fructe si legume procesate este in curs de desfasurare, dintr-un total de 35 de intreprinderi procesatoare traditionale au fost privatizate 10 si lichidate 8.

Incepand cu anul 1995, investitorii privati si-au aratat interesul pentru acest sector, in prezent existand un numar de aproximativ 150 unitati de procesare.

Materia prima este furnizata pe baza de conventii incheiate intre producator si procesator (in lunile octombrie-noiembrie), pentru viitorul an de productie, care stipuleaza cantitatea si graficul de livrare. Aceste Conventii nu sunt conforme cu cerintele R 2201/96 privind Contractul intre procesatori si organizatiile de producatori.

In unele cazuri, Conventiile prevad si sprijinul pe care producatorii il obtin de la procesatori reprezentat prin avansuri pentru cumpararea de samanta, ingrasamant chimc si servicii agricole.

Pe piata controlul este efectuat de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului.

Toate produsele, inclusiv cele importate, sunt etichetate in limba romana; eticheta contine informatii privind numele si adresa producatorului, numele comercial al produsului, compozitia nutritionala, ingredientele si perioada de alabilitate.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

In perioada 2002 – 2006, prin Ordin al ministrului agriculturii, alimentatie si padurilor se vor adopta cerintele minime de calitate in ceea ce priveste fructele si legumele procesate.

2003 - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind continutul si transmiterea informatiilor necesare a fi furnizate de catre intreprinderile de procesare a fructelor si legumelor.

7. Vin si Bauturi spirtoase

(Reglementarea CEE nr. 1493/1999 si reglementarile in domeniu; Reglementarea 1576/1989 si reglementarile in domeniu).

Acceptarea acquis-ului comunitar

Romania accepta acquis-ul in domeniu si solicita urmatoarele perioade de tranzitie:

- o perioada de tranzitie de 4 ani, pana la data de 31.12.2010, pentru inventarierea plantatiilor viticole si organizarea unui registru comunitar al acestora. (R2392/86 si R649/87)

Inventarierea plantatiilor viticole si organizarea unui registru comunitar al acestora se va realiza dupa urmatorul grafic de lucru;

2002:

• metodologia de inventariere a plantatiilor viticole, conform ordinului MAAP nr.34/2000

• promovarea si aprobarea ordinului MAAP privind ‘’ Declaratia de sortiment viticol’’;

• aprobarea proiectului de HG privind’’Normele metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole’’.

2003 – 2006:

• inventarierea a circa 51.000 parcele din arealele viticole si realizarea registrului comunitar al acestora.

2007 – 2010:

• inventarierea a circa 51.000 parcele din care 49.000 parcele in arealele viticole si 2000 parcele situate in afara arealelor viticole si realizarea registrului comunitar al acestora;

• realizarea necesarului de dotari sau infrastructura privind inventarierea plantatiilor viticole pentru activitatea Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Viti-vinicol si Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole;

• realizarea planurilor si hartilor cadastrale pana la nivel de exploatatie viticola, cu evidenta pe parcele si soiuri de vita de vie de catre Oficiile judetene de Cadastru Geodezie si Cartografie si Directiile Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara

La stabilirea graficului de lucru prezentat s-au avut in vedere:

• completarea legislatiei nationale in domeniul vitivinicol;

• realizarea unui volum foarte mare de lucrari de teren, care necesita personal numeric sporit;

• costuri mari impuse de asigurarea bazei materiale, realizarea planurilor si hartilor cadastrale pana la nivel de exploatatie viticola, cu evidenta pe parcele si soiuri de vita de vie, in valoare de 40 milioane Euro.

- o perioada de tranzitie de 8 ani, pana la data de 31.12.2014, pentru eliminarea din cultura a viilor de hibrizi direct producători.(R 1493/1999)

Perioada de tranzitie de 8 ani este necesara pentru eliminarea din cultura a viilor de hibrizi direct producatori impusa de R (EC) nr. 1493/1999, care prevede folosirea exclusiva a soiurilor nobile pentru vin, recomandate si autorizate la plantare recunoscute si admise in clasificarea varietatilor de vita de vie, precum si a hibrizilor interspecifici rezultati prin incrucisari intre Vitis vinifera si alte specii ale genului Vitis.

Eliminarea din cultura a viilor de hibrizi direct producatori, se realizeaza dupa urmatorul grafic:

• 2002: identificarea si delimitarea suprafetelor de vii de hibrizi direct producatori situate in arealele viticole si in afara arealelor viticole, in extravilanul si intravilanul localitatilor, pe judete si pe soiuri.

• 2003 – 2006: eliminarea suprafetelor de vii de hibrizi direct producatori situate in extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole si din arealele viticole pe 35.000 ha, cu o rata anuala de defrisare de 8750 ha.

• 2007 – 2010: eliminarea suprafetelor de vii de hibrizi direct producatori situate in extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole si din arealele viticole pe 35.000 ha, cu o rata anuala de defrisare de 8750 ha.

• 2011 – 2014: inlocuirea optionala a viilor de hibrizi direct producatori din intravilanul localitatilor situate in areale si in afara arealelor viticole pe suprafata de circa 52.000 ha.

In perioada 2003 – 2014 prin programele de restructurare si reconversiune se vor putea replanta anual circa 2000 ha cu soiuri nobile recomandate si autorizate prin inlocuirea viilor de hibrizi direct producatori.

In stabilirea acestor etape, s-a avut in vedere:

- esalonarea costurilor mari impuse de investitiile semnificative reprezentand 190 milioane Euro pentru defrisare, replantare sau prime de abandon;

- optiunea liber consimtita a producatorilor privati pentru renuntarea la cultura viilor de hibrizi direct producatori.

Monitorizarea potentialului de productie viticola se asigura prin Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV).

Potrivit prevederilor Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole, ISCTV acorda:

- drept de plantare noua,

- drept de replantare,

- drept de plantare pe o rezerva de teren.

Folosirea dreptului de plantare se realizeaza prin eliberarea autorizatiei de plantare de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti.

La acordarea dreptului de plantare si a fondurilor pentru programele de restructurare se are in vedere obligativitatea existentei inventarieirii plantatiilor viticole la beneficiarii care solicita aceste drepturi si fonduri.

Situatia actuala

Romania este tara viticola, membra din anul 1928, a Oficiului International al Viei si Vinului. Romania este exportator traditional de vinuri, recunoscute si apreciate pe pietele externe. Prin marimea suprafetelor viticole si a productiilor realizate, Romania se situeaza printre primele 10 tari viticole din lume.

In ultimii douazeci de ani patrimoniul viticol al Romaniei a scazut de la 286,2 mii ha la 271,7 mii ha.

Suprafata de vii pe rod a crescut de la 223,6 mii ha in anul 1990 la 247,6 mii ha in anul 2000, ca urmare a cresterii suprafetelor cultivate cu vii hibride.

Productia de struguri de vin a inregistrat o usoara crestere in anul 2000 fata de 1999.

Productia de vin de calitate a crescut in anul 2000 fata de anul 1999, de la 1030 mii hl la 1619 mii hl.

In anul 2000, productia de struguri pentru vin s-a cifrat la 1172,4 mii tone iar productia de vin la 5455 mii Hl. Consumul a inregistrat o usoara scadere situandu-se la nivelul a 22,7 l/capita/an.

Comertul exterior cu vinuri nu este supus nici unei restrictii. In relatia cu Uniunea Europeana, la 22 martie 2001, Romania a semnat, la Bruxelles, Acordul Comercial cu Uniunea Europeana pentru vin si bauturi alcoolice distilate, sub forma de schimb de scrisori.

Prin hotarare a guvernului s-a aprobat taxa vamala aplicabila in Romania la importul  anumitor sortimente de vinuri si bauturi alcoolice originare din Uniunea Europeana, in cadrul contingentelor tarifare.

Astfel, a fost deschis un contingent tarifar de 60 000 hl cu taxa vamala zero pentru vinuri, de 1500 hl pentru rachiu de vin cu taxa vamala de 50% din MFN si 1400 hl whisky, cu taxa vamala redusa de 50% din MFN.

Pentru protejarea reciproca si controlul denumirilor de origine a vinurilor si bauturilor alcoolice a fost convenit in anul 2001 un Acord cu Uniunea Europeana.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Pana in prezent au fost transpuse in legislatia romaneasca reglementari de ordin tehnic ale Uniunii Europene.

La baza elaborarii si armonizarii cu reglementarile Uniunii Europene, a Legii Viei si Vinului si a Regulamentului de aplicare a acesteia, au stat Reglementarea CEE nr.822/1987 si Reglementarea CEE nr.823/1987 si alte reglementari de ordin tehnic.

Au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- Legea Viei si Vinului nr.67/1997; Ordonanta de Guvern nr. 34/2000, privind modificarea si completarea Legii viei si vinului, aprobata prin Legea nr.24/2001 (Reglementarea CEE nr.1493/1999).

- Regulamentul de aplicare a Legii Viei si Vinului, aprobat prin Hotarare de Guvern nr.314/1999 si modificat prin Hotararea de Guvern nr. 1369/2000 (Reglementarea CEE nr.1493/1999)

- Ordin nr.86/1998 al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, privind protectia mentiunilor traditionale, indicatiilor geografice si denumirilor de origine la vinuri (Anexa – Lista indicatiilor geografice, denumirilor de origine si a mentiunilor traditionale pentru vinurile produse in Romania)

-Ordin nr.43/1991 al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, privind lista soiurilor recomandate si autorizate la plantare in cultura vitei de vie din Romania

-Ordin 7/1993 al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, privind normele tehnice pentru producerea vinurilor de calitate superioara cu denumire de origine

-Ordinele nr.32/1994, nr.74/1995 si nr.9/1997 ale Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, privind aprobarea denumirilor de origine la vinuri

- Ordin nr. 31/2000 al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind Lista soiurilor de hibrizi producatori directi interzisi la plantare, corespunzatoare Reglementarii CE 1493/99. Controlul interzicerii plantariii hibrizilor producatori directi se face de catre Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV).

- Ordin nr. 117/2000 al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind aprobarea formularelor tip pentru evidenta patrimoniului viticol, a productiei vitivinicole si a bauturilor alcoolice naturale

- Ordin nr. 24/2000 al Ministrului Agriculturii si Alimentatiei privind aprobarea Listei cuprinzand indicatiile geografice protejate si recunoscute in Romania pentru bauturile alcoolice distilate din vin, din subproduse rezultate la fabricarea vinului si din fructe

-Ordin nr.4/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, privind aprobarea listei laboratoarelor autorizate in vederea efectuarii de analize pentru vinuri si celelalte bauturi destinate exportului si pentru cele cu denumiri de origine precum si a specialistilor desemnati sa semneze documentele de atestare a calitatii vinurilor si celorlalte bauturi provenite din must si vin destinate exportului, indicativul stampilei si zona de exercitare a acestei activitati (Reglementarea CEE nr.1493/1999).

-Ordin nr.38/160/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei, privind comercializarea bauturilor alcoolice distillate, care transpune in totalitate cerintele Reglementarii CEE nr.1576/1989). Bauturile alcoolice distillate cu indicatie geografice recunoscuta sunt controlate de catre ISCTV, iar bauturile alcoolice

distillate obtinute din materii prime vegetale (fructe, cereale) sunt controlate de catre inspectoriii imputerniciti de MAAP pentru controlul calitatii si eliberarea licentelor de fabricatie

-Hotararea Guvernului nr.385/2001 pentru actualizarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute in Legea Viei si Vinului nr.67/1997.

A fost elaborat si este in curs de avizare Proiectul noi Legi a Viei si Vinului, complet armonizat cu Reglementarea nr. 1493/1999 a Consiliului European, privind organizarea comuna a pietei vinului. Legea va fi adoptata in cursul anului 2002.

Acquis-ul comunitar va fi complet transpus prin adoptarea urmatoarelor acte legislative:

-2001-Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind bauturile aromatizate (Reglementarea CEE nr.1601/1991).

-2002-Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, privind metodele de analiza comunitare a vinurilor (Reglementarea CEE nr.2676/1990).

2002-Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind prezentarea si descrierea vinurilor spumante si spumoase (Reglementarea CE nr.554/1995).

2002-Ordin al ministrului agriculturii, alimentatieie si padurilor privind prezentarea si descrierea vinurilor si musturilor de struguri (Reglementarea CE nr.1640/2000).

In perioada 2002 – 2010, se prevede consolidarea patrimoniului viticol la nivelul a 250.000 ha, ceea ce reprezinta situatia actuala a plantatiilor de vii pe rod, prin inlocuirea hibrizilor interzisi la plantare cu soiuri de vita de vie recomandate si autorizate la plantare, din specia Vitis vinifera.

Pana in 2007, se vor intreprinde studii si se vor colecta datele necesare pentru incadrarea podgoriilor romanesti in zonele viticole ale Uniunii Europene, conform metodologiei stabilite in Comunitate.

Subprodusele rezultate de la vinificare sunt dirijate in mod exclusiv la distilare (prin Legea viei si vinului nr.67/97), in unitati specializate care detin licente de fabricatie.

Exceptie fac exploatatiile agricole sub 0,1 ha, a caror subproduse sunt valorificate prin distilare pe plan local, sub controlul organelor abilitate in acest scop (inspectorii imputerniciti de MAAP pentru controlul calitatii si eliberarea licentelor de fabricatie).

In ce priveste cadrul institutional necesar implementarii acquis-ului, au fost realizate urmatoarele progrese:

In baza Legii Viei si Vinului nr.67/1997 si a Ordinelor nr.71/1999 si nr.107/1999 ale ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, a fost organizata Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. Atributiile ISCTV sunt aplicarea legislatiei privin infiintarea si defrisarea plantatiilor de vita de vie; controlul aplicarii, prin laboratoarele autorizate, a practicilor si tratamentelor admise in producerea vinurilor si altor produse vitivinicole si bauturilor alcoolice, in vederea comercializarii; exercitarea controlului tehnic in toate fazele producerii vinurilor si a celorlalte produse cu denumire de origine, precum si asupra eliberarii documentelor necesare pentru atestarea calitatii produselor respective, inainte de comercializare; executarea de expertize tehnice si analiza in domeniul realizarii productiei de struguri, vinuri si alte produse viticole (R 1493/99).

Tot in baza Legii Viei si Vinului nr.67/1997 si a Ordinului nr.39/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, a fost organizat Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte produse Vitivinicole (ONDOV) care are ca principala atributie eliberarea autorizatiilor de producator de vinuri cu denumire de origine si certificatelor de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine.

8.Culturi specializate (banane, tutun, hamei, flori)

Banane (Reglementarea CE nr. 404/93; 216/2000)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu, inclusiv in ceea ce priveste stabilirea, incepand cu anul 2006, a unui regim de import in UE bazat pe taxa vamala si aplicarea unei preferinte tarifare pentru importurile originare din tarile ACP.

Consumul intern este acoperit in totalitate din import. Importul României de banane s-a situat in jurul a 50000 tone (in anul 1998 – 50191 tone).

Comparativ cu nivelul MFN al taxelor vamale, in prezent exista facilitati la importul de banane in România din urmatoarele tari:

- din statele membre UE –taxa vamala de 15%, pentru perioada 1 noiembrie- 30 aprilie;

- din tarile parti la SGPC – taxa vamala de 16%;

- din tarile membre CEFTA- exceptare de la plata taxelor vamele.

Tutun

(Reglementarea CEE nr.2075/1992 amendata de Reglementarea CE nr.1636/1998 privind organizarea comuna a pietei in sectorul tutunului brut).

Politica Agricola Comuna pentru acest sector se realizeaza prin urmatoarele mecanisme: sistem de prime, masuri de orientare si continut al productiei, sistem de comert cu tari terte.

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioada de tranzitie.

Romania solicita:

- un prag de garantie pentru tutunul brut de 21.300 tone annual (R CEE 2848/1998 privind aplicarea sistemului de prime, cote de productie si ajutor specific acordat grupurilor de producatori), in urmatoarea structura sortimentala:

Djebel – 5%

Molotova – 5%

Ghimpati – 10%

Burley – 20%

Baragan – 20%

Virginia – 40%

Romania solicita un prag de garantie de 21.300 tone anual corelat cu productia si consumul previzionat, avand in vedere:

- conditiile de clima si sol favorabile cultivarii tutunului;

- traditia cultivarii tutunului in zonele recunoscute si numarul mare de cultivatori (aproximativ 70.000) pentru care cultivarea tutunului este unica sursa de venituri;

- existenta unor exploatatii organizate in societati comerciale agricole si asociatii juridice si familiale pentru cultura tutunului;

- existenta capacitatii de utilizare a tutunului autohton (capacitate de prelucrare in cadrul Societatii Nationale “Tutunul Romanesc” : 41150 tone /an de prima –procesare, 75670 tone /an capacitate de depozitare si 30140 to/an capacitate de fabricare tigarete);

- cererea interna totala corespunde unei cantitati de cca. 41.400 tone tutun. Aceasta se acopera in prezent prin: productia nationala de tigarete cu filtru si fara filtru ( 35%) care utilizeaza tutun din productia interna si productia de tigarete cu filtru ale companiilor multinationale (65%), care utilizeaza numai tutun din import.

In anul 1938, productia de tutun s-a cifrat la 8,9 mii tone. în anul 1965, aceasta a crescut la 34,5 mii tone, in anul 1970 a fost de 22,5 mii tone, in anul 1975 a fost de 39,8 mii tone, in anul 1980 a fost de 37,3 mii tone, in anul 1985 a fost de 26,1 mii tone, in anul 1989 a fost de 27,1 mii tone, in anul 1990 a fost de 14,2 mii tone, in anul 1995 a fost de 13,5 mii tone, in anul 1996 a fost de 13,4 mii tone, in anul 1997 a fost de 17,7 mii tone, in anul 1998 a fost de 17,5 mii tone, in anul 1999 a fost de 17,8 mii tone iar in anul 2000 a fost de 10,9 mii tone.

- inscrierea soiurilor autohtone de tutun (Djebel, Molotova, Ghimpati, Baragan) in Anexa Regelemntarii 2075/1992 pentru a fi incluse in schema de prime de productie acordate producatorilor.

Soiurile solicitate a fi inscrise in Lista comunitara sunt adaptate conditiilor de clima si sol ale Romaniei si sunt cultivate in zone de favorabilitate in care producatorii au traditie in cultivarea acestor soiuri.

Productia anuala de tigarete este de aproximativ 12000 tone.

Retetele de fabricare a tigaretelor romanesti utilizeaza soiurile autohtone in diferite procente si clase de calitate. Marcile de tigarete romanesti, atat cele traditionale, cat si cele mai noi, raspund unui anumit segment de piata, stabilizat la nivelul de aproximativ 40% din piata tigaretelor din Romania, corespunzator preferintelor si nivelului de cumparare.

- Inscrierea in Anexa 1 privind procentajele de recunoastere pe stat membru sau zone specifice pentru recunoasterea grupurilor de producatori (Reglementarea 2848/1998), in pozitia corespunzatoare procentului de 2% pe zone producatoare

Pe baza datelor statistice actuale privind cultivatorii de tutun, suprafata cultivata si zonarea productiei, se apreciaza ca grupurile de producatori care urmeaza a fi constituite si recunoscute se vor inscrie in parametrii corespunzatori procentului de 2% din volumul livrarilor de tutun din cadrul zonelor recunoscute de productie.

Acte legislative privind grupurile de producatori de tutun si recunoasterea acestora si privind zonarea productiei pe soiuri functie de traditie si favorabilitatea conditiilor de clima si sol vor fi adoptate in perioada 2003 – 2004.

Situatia actuala

In anul 2000, suprafata cultivata cu tutun a fost de 10180 ha iar productia obtinuta de 10,9 mii tone.

Productia de tutun se situeaza sub potentialul de productie a Romaniei in domeniu. In Romania se cultiva urmatoarele varietati de tutun: tutun oriental (14% din productia totala), tutun semi-oriental (8%), tutun Virginia (34%0, tutun Burley (18%) si tutun de mare consum (26%). Producatorii de tutun se cifrau, in anul 2000, la 53829. Producatorii

nu sunt organizati in grupuri de producatori.

Prim procesator este Societatea Nationala "Tutunul Romanesc" care are 12 sub-unitati de productie, activitatea de prim-procesare realizandu-se in 5 sub-unitati cu o capacitate de procesare de 41150 tone/an si o capacitate de depozitare de 75670 tone.

Sistemul de contracte de vanzare-cumparare intre producatori si prim-procesatori nu este compatibil cu cel practicat in Uniunea Europeana.

Reforma sectorului are in vedere atat productia de tutun brut cat si prim-procesarea. In ce priveste productia de tutun brut, reforma a inceput in anul 1991 prin aplicarea Legii nr.18/1991 prin care s-a realizat transferul proprietatii asupra terenului agricol din sectorul cooperatist de stat in sectorul particular. Ea a fost continuata prin aplicarea

Legii nr.36/1991 si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 108/2001 privind organizarea exploatatiilor agricole.

Reforma in domeniul prim-procesarii consta in imbunatatirea structurala a Societatii Nationale "Tutunul Romanesc" si aplicarea legislatiei privind privatizarea societatilor cu capital de stat.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Prin Ordin nr.307/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, a fost infiintat in structura ministerului Biroul flori, hamei, tutun, care are ca principale atributii elaborarea politicilor si strategiilor de dezvoltare a sectorului.

In strategia de adoptare a acquis-ului comunitar in acest sector s-au stabilit termene precise pentru transpunerea legislatiei Uniunii Europene in domeniu:

2001-Hotararea de Guvern pentru introducerea sistemului de declaratii de livrare a tutunului si controlul livrarilor (R 2848/98)

2002-Lege privind organizarea pietei tutunului brut pe principiile comunitare de piata (R 2075/92, amendata prin R 1636/98)

2002-Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind controlul administrativ al livrarilor (R 2848/98)

2003-Hotarare de Guvern pentru introducerea sistemului de contracte de cultura a tutunului si monitorizarea acestora (R 2848/98)

Anual, incepand cu recolta 2004, Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind contractul tip de vanzare-cumparare si Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind constituirea Comisiei de monitorizare a contractelor de vanzare-cumparare pentru tutun. (R 2848/98)

2004-Hotarare de Guvern privind acreditarea intreprinderilor de prima procesare a tutunului (R 2075/92 si R 2848/98)

2004-Hotarare de Guvern privind recunoasterea grupurilor de producatori infiintate pentru valorificarea productiei de tutun realizate de membrii acestora (R 2075/92 si R 2848/98)

Hamei (Reglementarea CE nr. 1696/1971; 151/77; 3077/1978)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Romania solicita aplicarea in totalitate, la momentul aderarii, a schemei comunitare de ajutoare pentru producatorii de hamei.

Pana in momentul aderarii Romania va transpune toate elementele acquis-ului comunitar din sectorul hamei care sa permita aplicarea in totalitate a schemei de ajutoare pentru productia de hamei :

- organizarea producatorilor in grupuri de producatori recunoscute;

-contracte de vanzare in avans si inregistrarea acestora;

-evidenta contractelor, livrarilor, preturilor, stocurilor;

-declararea suprafetelor cultivate cu hamei.

Situatia actuala

Centrul Transilvaniei este zona favorabila culturii hameiului. Aceasta zona raspunde cerintelor climatice si de sol ale acestei plante. Plantatiile de hamei sunt situate in judetele Alba, Cluj, Mures, Hunedoara si Sibiu.

In ultimii ani, productia de hamei este in continua scadere, in principal, din doua motive: situatia financiara precara a unitatii de procesare a conurilor de hamei si managementul deficitar al fermelor.

In Romania exista o singura unitate care proceseaza conurile de hamei in pulbere si alte produse din hamei, care se afla in declin financiar inca din anul 1966.

Reforma in sectorul hameiului a inceput in anul 1991, prin transferul proprietatii asupra terenului din sectorul de stat in sectorul particular, prin aplicarea Legii nr.18/1991 a Fondului Funciar si Legii 1/2000, prin aplicarea Legiii nr.36/1991 si prin adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 108/2001 privind organizarea exploatatiile agricole.

In Romania, dupa 1990, nu s-au acordat subventii sau alte forme de sprijin din partea statului pentru acest sector.

Suprafata totala cultivata cu hamei a scazut in perioada 1995-1999 de la 1909 ha la 514 ha.

Productia totala a scazut, in aceiasi perioada, de la 1823 la 184 tone iar productia medie la ha de la 955 to/ha la 358 to/ha.

In Romania exista, in prezent, peste 110 fabrici de bere, in marea lor majoritate privatizate, operate in asociere cu firme straine de renume.

Romania importa cantitati insemnate de pulberi de hamei si alte produse din hamei.

Importul de conuri de hamei s-a cifrat in anul 1999 la 514 tone in valoare de 1805 mii US $, iar in anul 2000 la 484 tone, in valoare de 2513 mii US $.

In anul 2000, exporturile de pulberi de hamei s-au cifrat la 122.780 Kg iar alte produse din hamei la 5800 Kg.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

2001-Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind lista de clasificare a varietatilor de hamei (Reglementarea CEE nr.1517/77).

2002-Lege privind producerea si comercializarea hameiului, pe principiile comunitare de piata (R 1696/71)

2002-Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor privind stabilirea zonelor de cultura a hameiului (R 1696/71)

2004- Hotarare de Guvern privind recunoasterea grupurilor de productaori (R 1351/72)

Prin Ordinul nr.307/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, in structura ministerului, a fost infiintat Biroul Flori, Hamei,Tutun, care are principala responsabilitate in elaborarea si implementarea politicilor si strategiilor sectorului.

Pana in anul 2007, autoritatea competenta desemnata prin Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor va transmite Lista unitatilor autorizate pentru certificarea de origine a hameiului si Lista localitatilor cultivatoare de hamei.

Flori (Reglementarea CE nr.234/1968)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Romania solicita accesul la finantare comunitara pentru stimularea consumurilor de plante specifice sectorului.

Conform Reglementarii 2826/2000 se pot realiza actiuni de promovare a comercializarii pe piata interna comunitara a unor anumite produse, inclusiv din sectorul floricol.

Actiunea de promovare a imaginii acestor produse, pe baza de programe, este menita sa asigure in principal o informare corecta si completa, care apropie produsele de consumatori, in particular in termeni de calitate.

Din analiza gamei sortimentale si calitatii produselor sectorului floricol romanesc, a solicitarilor pe piata interna si externa, rezulta bune posibilitati de extindere a actiunilor promotionale pentru stimularea consumurilor.

Programe specifice vor fi elaborate pentru definirea criteriilor de selectie a produselor, a termenilor in ceea ce priveste ducerea campaniilor, pentru asigurarea coerentei si eficientei acestora.

Situatia actuala

In perioada 1950-1989, sectorul floricol a cunoscut o dezvoltare substantiala astfel incat de la 15 ha de sere s-a ajuns la 277 ha acoperite cu sere la care se dauga 21 de ha teren neacoperit cultivat cu flori.

Dupa 1990, suprafata cultivata cu flori in sere s-a redus, in special, datorita costurilor mari ale energiei electrice si concurentei produselor din import.

Suprafata ne-acoperita, cultivata cu flori, a crescut, localizandu-se, in principal, in sectorul privat.

In perioada 1996-1998, suprafata totala cultivata cu flori in sere s-a redus de la 223 ha la 141 ha.

Productia a scazut, in aceiasi perioada de la 83968 mii fire la 58745 mii fire. In ce priveste florile de camp, in perioada 1996-1998, s-a inregistrat o crestere a productiei de la 18612 mii fire la 39516 mii fire.

Produsele horticole majoritare sunt plantele perene si anuale decorative si florile taiate, principalele sortimente fiind urmatoarele:garoafe (67%) ,crizanteme (6,7% ) , trandafiri (4,9%) , frezii (4,3%), Gerbera (3,8%).

Gama sortimentala a florilor cultivate pe suprafetele ne-acoperite este mai diversificata dar, de asemenea, ponderea o au florile taiate:lalele, narcise, gladiole, crizanteme, etc.

Cea mai mare parte a cererii de flori este acoperita, insa, din import. In anul 1999, importurile au inregistrat urmatoarele valori: bulbi-71665 US $, plante vii si radacini -899557 US $, flori taiate: 2333903 US $ si foliaj-364650 US $ iar in anul 2000: bulbi, tuberculi, cepe 99631 US $, plante vii si radacini 1803838 US $, flori taiate 2.282658 US $, foliaj –124134 US $. Exporturile s-au cifrat in anul 1999 la: bulbi-72000 US $, plante vii si radacini-21584 US $, flori taiate-46971 US $ si foliaj-68343 US $ iar in anul 2000 la: bulbi, tuberculi, cepe 126574 US $, plante vii 432700 US $, flori taiate 7672 US $ iar foliaj 297369 US $.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

In legislatia romaneasca in vigoare sunt adoptate o serie de standarde de calitate, respectiv:

-Standard nr.11319/1/79 - stabileste standardele de calitate cu caracter general

-Standard nr.11319/2,3,9/85 - stabileste standardele de calitate pentru flori proaspete taiate

-Standard nr.11319/4-6/82 – stabileste standardele de calitate pentru flori taiate, garoafe si crizanteme

-Standard nr.11319/7-8/83 – stabileste standardele de calitate pentru flori taiate, gerbera si frezii

-Standard nr.11477/1/81-stabileste standarde cu caracter general

-Standard nr.11477/2-11/83/85 -stabileste standarde de calitate pentru flori in ghivece

-Standard nr.12320/85-stabileste standarde de calitate pentru frunze ornamentale - Asparagus

Urmeaza a fi adoptate urmatoarele acte normative:

2002-Standarde de calitate pentru bulbi si tulpini ,armonizate cu Reglementarea CEE nr.315/68.

2002-Standarde de calitate pentru flori proaspat taiate si foliaj ornamental, armonizate cu Reglementarea CEE nr.316/68

2002-Lege privind organizarea pietei produselor din floricultura – flori taiate proaspete si foliaj proaspat, pe principiile comunitare de piata (R 234/68)

Plante medicinale

(Reglementarea CE nr.2826/2000) privind actiuni de informare si de promovare in favoarea pietei produselor agricole .

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Romania solicita accesul la finantare comunitara pentru stimularea consumurilor de plante specifice sectorului.

Prevederile R. 2826/2000 permit acordarea de finantare pentru actiuni de informare si de promovare in favoarea pietei produselor agricole, inclusiv pentru sectorul plantelor medicinale, a carei piata este in continua dezvoltare in Romania, cu potential de extindere a exporturilor.

Din 3700 specii, care vegeteaza in Romania, aproximativ 800 specii au proprietati fitoterapeutice, iar 370 specii sunt recunoscute si determinate farmacodinamic. Plantele medicinale procesate sunt utilizate pentru: ceaiuri medicinale simple si combinate, ceaiuri alimentare aromatice in amestec cu fructe, tincturi, uleiuri, extracte, siropuri, concentrate pentru bauturi racoritoare, condimente, produse cosmetice si medicamente, produse homeopate, alimente functionale, produse pentru aromoterapie, bioproduse pentru protectia culturilor biologice.

Situatia actuala

Romania dispune de mari resurse de marterii prime regenerabile cu utilizare In domeniu fitoterapeutic de plante medicinale din culturi si flora spontana. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 800 de specii de plante medicinale din care 370 specii sunt testate farmacodinamic.

Activitatea de cultivare, colectare si procesare a plantelor medicinle are traditie in Romania inca din secolul al XIV lea. Activitatea organizata si aparitia primelor firme de profil in domeniu dateaza inca din anul 1910.

In anul 1948, se organizeaza la nivel national, in sistem cooperatist , activitatea de plante medicinale prin infiintarea intreprinderii “ICS Plafar”.

S-a elaborat nomenclatorul plantelor medicinale cuprinzand 199 de specii de importanta terapeutica , definind organele si partile de plante utilizate din fiecare specie.

In ceea ce priveste organizatiile profesionale si interprofesionale, in Romania, a luat fiinta si functioneaza “Asociatia Producatorilor si Prelucratorilor de Plante Medicinale si Aromatice din Romania”, afiliata din anul 2001 la EUROPAM, pentru implementarea legislatiei in domeniu si “Societatea Romana de Fitoterapie”.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Legislatie

-Stas 1631/1979 privind reguli si metode pentru verificarea calitatii plantelor medicinale si aromatice;

-Stas 1632/1979 privind ambalarea, marcarea, depozitarea, transportul, documentele pentru plantele medicinale si aromatice;

-OUG nr. 152/1999 privind productia produselor medicamentoase de uz uman;

-Legea nr. 38/2001 pentru aprobarea OUG nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice ;

-Ordinul MAAP nr. 58/1999 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea licentelor de fabricatie agentilor economici care desfasoara activitati in domeniul productiei de produse alimentare

-Ordinul Ministerului Sanatatii si Familiei nr. 528/2001 privind productia, importul si comercializarea unor produse din categoria “nutrienti si/sau suplimente nutritive”;

-Legea nr. 462/2001 privind aprobarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale  protejate, conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice;

-Legea nr. 13 /1993 privind conservarea vietii salbatice si habitatelor naturale din Europa;

-Legea nr. 69/15.07.1994 privind comertul international cu specii din fauna si flora salbatica amenintata cu disparitia;

-Ordinul nr. 647/2001 al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea activitatilor de recoltare capturare si /sau achizitie si comercializare pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica precum si a importului acestora.

În 2002, va fi elaborata si adoptata Legea plantelor medicinale si exploatarii lor durabile.

9. Organizarea pietei semintelor

(Reglementari CEE nr.2358/71 nr.1117/1979, nr.1119/79, nr.1674/1972, nr.1686/1972, nr.3083/1973, nr.1377/1979, nr.2811/1986, nr.3642/1988, nr.1405/1999)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta in intregime acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Situatia actuala

Productia de seminte are o indelungata traditie in Romania. Suprafata si productia de seminte certificate a scazut gradual dupa anul 1991.

Aproximativ 2,3 % din suprafata arabila a fost folosita pentru o recolta de 636 mii tone in 1999, dar numai 68 % din aceasta productie a fost certificata final pentru comercializare in anul de piata 1999/2000 in functie de cererea pietei. In anul 2000, a fost realizata o recolta de 468 mii tone, din care au fost certificate final 286 mii tone pentru comercializare in anul de piata 2000/2001. Cea mai mare parte din productia de seminte este ocupata de semintele de cereale (91 %). In perioada 1995 - 2000 a fost produsa o cantitate cuprinsa intre 76083 quintale in 1995 si 26175 quintale in anul 2000, din speciile eligibile pentru ajutor in conformitate cu prevederile din R CEE nr. 1405/1999.

Legislatia Romaniei privind organizarea pietei semintelor este partial armonizata cu acquis-ul.

Speciile de plante pentru care se acorda ajutor financiar si nivelul sumelor ajutorului sunt corelate cu posibilitatile bugetului de stat.

Ajutorul financiar se acorda prin reducerea pretului de vanzare, urmarindu-se stimularea utilizatorului de samanta prin cumpararea de seminte certificate oficial de la producatori si furnizori autorizati.

Legislatia curenta pentru organizarea pietei semintelor si acordarea de ajutoare financiare este stabilita prin Legea nr. 75/1995, privind producerea, controlul calitatii, comercializarea si folosirea semintelor si materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante agricole, amendata prin Legea nr. 57/1997, Legea nr. 131/1997.

Articolul 44 al Legii nr. 75/1995, republicata, prevede sistemul de acordare al subventiei a samanta, iar regulile si valoarea acesteia se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului.

Pana in prezent, conditiile de acordare a subventiei s-au stabilit anual, prin: Hotararea Guvernului nr. 653/1998, Hotararea Guvernului nr. 113/1999, Hotararea Guvernului nr. 826/2000, Hotararea Guvernului nr. 297/2001 si Hotararea Guvernului 948/2001.

Licentele de import sunt un instrument tehnic in scopul admiterii importului de seminte din soiuri inregistrate in Catalogul national al Romaniei si in Catalogul comun al C.E. sau Cataloagele statelor membre U.E., conform prevederilor art. 15 al Legii nr. 75/1995, republicata si a Ordinului M.A.A. nr. 87/1999, fara restrictii cantitative si fara garantii financiare.

Exportul de seminte se deruleaza in conformitate cu art. 14 al Legii nr. 75/1995, republicata si a Ordinului M.A.A. nr. 65/1997 care prevede aplicarea regulilor OCDE si a regulilor C.E. pentru certificarea semintelor destinate comertului international, in relatiile cu tarile membre ale acestor organizatii, precum si pe baza contractelor cu partenerii externi din alte tari.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

2001 :

- Amendarea art. 44 al Legii nr. 75/1995, republicata, in concordanta cu Reglementarea CEE nr 2358/71

2002:

- Hotarare de Guvern pentru stabilirea Regulilor pentru acordarea ajutorului financiar in concordanta cu Reglementarea CEE nr 1674/72, Reglementarea CEE nr. 1686/72, Reglementarea CEE nr. 3083/73 (amendata de Reglementarile CEE nr. 1377/79; nr.2811/86; nr. 3642/88; nr. 1405/99) si Reglementarea CE nr. 2514/78

- Hotarare de Guvern pentru acordarea ajutorului financiar producatorului de seminte pentru productia semintelor certificate oficial, pentru speciile fixate anual.

2004

- Hotarare de Guvern pentru implementarea Regulilor sistemului de licente si a taxelor de compensare aplicabila in anul de vanzare 2004/2005, conform Reglementarilor CEE nr.1117/79 si nr.1119/79

Speciile si sumele prevazute pentru ajutor financiar vor fi stabilite anual prin Hotarari ale Guvernului, pana in anul 2006, pornind de la speciile de interes pentru Romania cu includerea anumitor specii prevazute in R CEE nr. 1405/1999. La aderarea Romaniei in cadrul UE sa vor aplica integral prevederile comunitare.

Ajutorul finaciar se va acorda producatorilor inregistrati, pentru seminte certificate oficial de catre Inspectia pentru calitatea semintelor si materialului saditor, care este autoritatea oficiala pentru controlul si certificarea semintelor in conformitate cu prevederile comunitare din acquis-ul privind calitatea semintelor si materialului de reproducere.

Sistemul administrarii platilor ajutorului financiar va fi stipulat prin Hotarare a Guvernului.

Incepand cu anul 2006, administrarea ajutorului financiar si a sistemului de licenta se va efectua prin Agentia de Plati si Interventie (vezi cap. FEOGA).

Până la înfiinţarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie, sumele reprezentând reducerea preţului de cumpărare la seminţe se acordă de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţi şi Pădurilor prin Direcţiile generale pentru agricultură şi alimentaţie judeţene, potrivit Normelor metodologice care reglementează acordarea, utilizarea şi controlul acordării sumelor reprezentând reducerea preţului de cumpărare a seminţelor.

10. Viermi de matase

(Reglementarea Consiliului Nr. 845/72 care stabileste masuri speciale pentru stimularea cresterii viermilor de matase; Reglementarea Consiliului nr. 922/72 care stabileste masurile se acordare a ajutorului pentru viermi de matase; Reglementarea Comisiei nr. 1054/73 cu privire la regulile detaliate pentru viermii de matase)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul comunitar in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Situatia actuala

Sericicultura este o ocupatie traditionala in Romania. Productia de oua de viermi de matase este in declin incepand cu anul 1990, prin trecerea in regin de proprietate privata a culturilor intensive de dud existente. Inainte de 1990, statisticile internationale plasau Romania pe locul 6 in lume si pe locul 2 in Europa. Romania este stat fondator al Comisiei Sericicole Internationale cu sediul in Lyon - Franta.

In prezent Romania detine ca patrimoniu genetic 65 de rase si linii de viermi de matase si 59 de soiuri si hibrizi de duzi, din care unele sunt unice in lume.

Baza tehnico-materiala, la 31 decembrie 2000 era formata din 558,6 ha plantatii intensive de dud, din care 48,2 ha cuprindeau colectia nationala de soiuri de dud, plantatii mama semincere si ramuri altoi, iar cca. 120000 m2 constructii speciale pentru cresterea viermilor de matase.

In 1989 Romania producea 2.496 kg de oua de viermi de matase si 830 tone gogosi de matase. Evolutia acestui sector in ultimii ani a fost negativa, in anul 2000 fiind inregistrata o productie de 3 kg oua de viermi de matase si 5 tone de gogosi de matase.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

- prevederile Reglementarii CE nr. 1054/1973 privind sprijinul acordat producatorilor sunt partial transpuse prin Ordinul nr. 91/1998 al Ministrului Agriculturii si Alimentatiei privind regulile de organizare si functionare a exploatatiilor sericicole, in ceea ce priveste anul de productie, organizarea pietei;

Adoptarea si implementarea acquis-ului se va face dupa urmatorul calendar:

- 2002- 2003 armonizarea standardelor de calitate pentru gogosile si viermii de matase;

- 2003 - 2004 transpunerea sistemului de control administrativ : conform R 922/72, prin Ordin al ministrului va fi desemnat organismul autorizat privind atestarea crescatorilor eligibili si instruirea acestora privind contractarea, cererile de sprijin si calitatea produselor

- 2004 – 2005 implementarea controlului administrativ privind conditiile indeplinite de produs (oua si gogosi)

- 2003 - 2005 adoptarea de masuri de sprijin similare cu cele comunitare (R 1054/73) privind organizarea pietei

- 2004 – 2006 adaptarea evidentelor statistice si de calitate.

11. Lapte si Produse din Lapte

(Reglementarile CE nr. 1255/99 privind organizarea comuna a pietei laptelui si produselor lactate si alte reglementari relevante de implementare)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Romania solicita o cota de productie de lapte de 7500 mii tone pentru anul 2007.

Romania detine un efectiv de 1600 mii capete vaci lapte. In anul 1996 productia de lapte de vaca a atins cel mai inalt nivel din perioada 1989 - 2000, respectiv 5500 mii tone.

Fata de 1996, in anul 2000 productia de lapte de vaca a scazut cu 8%.

In perioada 2002 – 2006, reorganizarea in exploatatii specializate si restructurarea filierei produsului, acordarea stimulentelor financiare pentru eficientizarea cresterii bovinelor (prima/litru de lapte livrat unitatilor de procesare cu respectarea conditiilor de calitate impuse, in valoare de 1.400lei/litru in anul 2002, prima pentru juninci la prima

fatare, etc.), cat si stimularea valorificarii integrale a conditiilor si posibilitatilor naturale, a fortei umane si a traditiei existente pentru cresterea bovinelor, in general si a vacilor de lapte, in special, imbunatatite din punct de vedere genetic, va conduce la realizarea de productii de 7.500 mii tone in anul 2007 (exclusiv consumul tehnologic pentru vitei si autoconsumul).

In conformitate cu R 1255/99, Capitolul IV - Plati directe, Art. 16, Romania ia nota de faptul ca, incepand cu data aderarii, producatorii nationali se vor incadra in criteriile comunitare de acordare a primei la lapte stabilite pe an calendaristic, pe exploatatie si pe tona de cantitate individuala de referinta eligibila la prima si disponibilă in exploatatie.

In conformitate cu R 1255/99, Capitolul IV - Plati directe, Art. 17, Romania solicita acordarea anuala, incepand cu data aderarii, a platilor suplimentare sub forma de:

- prime suplimentare (Art. 18) si

- plati pe suprafata (Art. 19, pe hectar de pasune permanenta, in corelare cu  Art. 15 (3), R 1254/99) Romania va specifica, nu mai tarziu de data de 31.12. 2004, nivelul sumelor globale totalizand platile suplimentare care vor fi acordate incepand cu data aderarii (R 1255/99, Capitolul IV- Plati directe, Art. 17).

Situatia actuala

Efectivul de vaci de lapte, detinut actual in marea majoritate in proprietate privată (98%) s-a redus cu 24% in anul 2000 comparativ cu 1989. In ultima perioada s-a inregistrat o scadere anuala de 1% ceea ce denota diminuarea acestui declin. Dimensiunea exploataţiilor de vaci de lapte este de 1,4 capete/exploatatie in medie pe tară. 80% din efectivul de vaci si juninci este crescut in gospodării ţărăneşti cu 1 – 2 capete, 4% cu 3-5 capete si 3% cu 6 până la 15 capete.

Laptele este unul din produsele importante ale agriculturii romanesti, contributia acestui sector la valoarea totala a productiei agricole reprezentand 15% in anul 1999.

Aproximativ 95% din totalul productiei de lapte este obtinuta in sectorul privat, care furnizeaza cea mai mare cantitate de lapte pentru procesare.

Intre 1989 – 2000 (cu exceptia anilor 1990 si 1992), productia totala de lapte a crescut constant.

In anul 1996, productia de lapte de vaca a atins cel mai inalt nivel din perioada 1989- 2000, respectiv 5.500 mii tone. Fata de 1996, in anul 2000, productia de lapte de vaca a scazut cu 8%.

Productia medie pe cap de vaca in perioada 1990 – 2000 s-a situat intre 2000 – 3.100 litri/vaca/an.

Din productia totală de lapte, 13% reprezinta consum tehnologic (hrana vitei), 20% lapte materie prima livrat pentru consumul populatiei prin unitatile specializate de procesare, 25% livrat direct consumatorilor pe piata libera, iar 42% reprezinta autoconsumul.

Consumul total de lapte si produse lactate in echivalent lapte a fost relativ constant, in Romania, acesta situandu-se in jurul valorii de 193 l/cap/an.

In perioada 1993-1997, evolutia productiei de lapte a fost determinată de sistemul de sprijin acordat de stat sectorului lapte si produse lactate prin: schema cupoanelor valorice si prima pentru laptele livrat pentru procesare. (Anexa)

Strategia pentru dezvoltarea sectorului prevede urmatoarele obiective:

-Cresterea cu 5 –6% anual a efectivului de vaci de lapte si juninci pana in anul 2007.

-Cresterea cu cca. 10 – 15% anual a productiei totale de lapte, pana in anul 2007.

-Sprijinirea crescatorilor privati prin acordarea de subventii pe produs, de credite cu dobanzi reduse, alocatii, prime, impozite reduse, asigurarea de material de reproductie si furaje, in scopul imbunatatirii performantelor de productie ale materialului biologic si constituirii de ferme zootehnice eficiente.

-Sprijinirea formarii organizatiilor inter-profesionale pe produs.

A fost adoptata Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.108/2001 privind exploatatiile agricole, care prevede un numar minim de 15 capete pentru exploatatiile comerciale.

A fost elaborata si este in curs de aprobare Legea Zootehniei, care contine prevederi referitoare la cresterea si ameliorarea raselor de animale, ameliorarea si exploatarea fondului pastoral, producerea, circulatia si utilizarea furajelor. Legea va fi adoptata in 2002.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Prin Ordinul nr.307/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor a fost organizat in structura MAAP, Biroul lapte in cadrul Directiei Generale Strategii si Politici in Zootehnie.

Principalele sarcini ale Biroului lapte vor fi: implementarea politicii de monitorizare a efectivelor de animale, a productiei si a pietei, elaborarea si implementarea politicii in sectoarele de producere si procesare a laptelui.

Calendarul adoptarii cerintelor europene, prevede:

• Realizarea de anchete si studii pilot efectuate in perioada 2002 – 2004, pe zone producatoare de lapte, privind calitatea laptelui de consum (implicit a laptelui crud), modernizarea activitatii de colectare a laptelui, modernizarea laboratoarelor de analiza, organizarea si functionarea unor sisteme de monitorizare a producatorilor de lapte si a procesatorilor de lapte.

Rezultatele acestora se vor concretiza in:

- actualizarea bazei de date privind parametrii calitativi ai laptelui materie prima, conform cerintelor europene si stabilirea punctelor de congelare medii, pe zone de provenienta, pentru aprecierea corecta a falsificarii laptelui;

- stabilirea posibilitatilor si masurilor de imbunatatire a calitatii laptelui materie prima si a sistemului actual de colectare a laptelui;

- evaluarea costurilor necesare pentru asigurarea calitatii, modernizarea sistemului de colectare a laptelui, modernizarea laboratoarelor ( pentru determinarea rapida a punctului de congelare, grasimii, densitatii si a continutului proteic);

- evaluarea costurilor unor laboratoare de referinta ale asociatiilor producatorilor;

- evaluarea costurilor pentru organizarea si functionarea unui sistem eficient de monitorizare si raportare a datelor privind calitatea laptelui si produselor lactate catre autoritatile implicate.

• Elaborarea in 2002 -a unui Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normei privind denumirile comerciale si conditiile de calitate pentru laptele de consum destinat comercializarii (Reglementarile CE nr. 2597/1997 si nr.1602/1999). Incepand cu anul 2003, se aplica cerintele privind continutul in grasime si densitatea, si partial cerintele privind determinarea punctului de congelare si a continutului de proteina, care se vor finaliza in 2006.

• Elaborarea, in perioada 2002 – 2005, a unor Ordine ale ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor privind protectia denumirilor comerciale si a conditiilor de calitate pentru produse lactate, si pentru aprobarea metodelor de analiza, de referinta, pentru determinarea parametrilor calitativi pentru lapte si produse lactate si pentru determinarea marcatorilor. Implementarea acestora se va face gradual, in perioada 2003 – 2007.

• Implicarea, in perioada 2002 – 2007, a Asociatiei nationale patronale din industria laptelui si a asociatiilor crescatorilor de animale in implementarea legislatiei nationale armonizate cu prevederile legislatiei europene din domeniu.

• In perioada 2004 – 2006, Agentia de Plati si Interventie va intreprinde, in domeniul lapte si produse din lapte, masurile necesare pentru administrarea:

a. Sistemului de interventie (interventia publica pentru unt, ajutoare pentru depozitare privata de smantana si unt, interventia publica pentru lapte praf degresat, ajutoare pentru depozitare privata de lapte praf degresat si branza)

b. Masurilor de comercializare (ajutoare pentru lapte praf degresat si lapte degresat folosit pentru furajarea animalelor, ajutor pentru laptele degresat procesat in cazeina si cazeinati, ajutoare pentru achizitionarea la preturi reduse de smantana, unt si unt concentrat de catre organizatiile non profit, unitatile militare sau similare, patiserii si fabricanti de inghetata, producatori de furaje si pentru consumul direct al untului concentrat, ajutoare pentru oferirea unor produse lactate in scoli)

c. Sistemului cotelor pentru lapte

d. Sistemului platilor directe

12. Bovine

(Reglementarea Consiliului CE nr.1254/1999)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Romania solicita :

- stabilirea unui plafon national pentru drepturi la prima speciala la bovine mascule (pentru ingrasare), de 725.000 capete. Pentru primul an, respectiv 2007, se solicita un plafon dublu, de 1.550.000 capete luand in considerar numarul de animale eligibile la prima la momentul aderarii si numarul de animale ce devin eligibile in primul an.

Strategia de crestere a bovinelor in perioada 2002-2007 prevede o crestere a efectivelor matca de la 1.775 mii capete la 2010 mii capete.

Acest obiectiv se va realiza prin aplicarea legislatiei in vigoare privind exploatatiile agricole, prin care se preconizeaza o crestere graduala a numarului de ferme care detin 50 capete taurine la ingrasat si prin urmatoarele masuri specifice :

- accelerarea procesului de ameliorare genetica a efectivului de bovine :

- asigurarea materialului biologic de reproductie pentru marirea dimensiunilor fermelor actuale si infiintarea de noi ferme de animale;

- recunoasterea, incurajarea si sprijinirea de catre stat a asociatiilor de crescatori de bovine;

- asigurarea cadrului legislativ pentru implementarea politicii strategice cu orientare spre economia de piata;

- acordarea de stimulente financiare.

La efectivele matca de 2.010.000 capete din anul 2007, corespund 850.000 vitei (bovine mascule), din care 725.000 devin bovine mascule eligibile.

- stabilirea unui plafon national pentru prima de abatorizare sau export, la un nivel total de 1.583.000 capete, din care : tauri, juncani, vaci si vitele– 1.498.000 capete vitei (bovine mascule) – 85.000 capete

In anul 2000, au fost sacrificate 1,3 milioane capete, atat pentru industrie cat si pentru autoconsum. In perioada 2002 – 2006, se prevede cresterea efectivelor sacrificate la 1.583.000 capete, eligibile pentru prima de sacrificare.

Strategia cresterii bovinelor urmareste cresterea numerica a efectivelor de bovine la 3.400.000 capete in anul 2007, din care pentru sacrificare la 1.668.000 capete in 2007.

- stabilirea plafonului national de prime pentru vaci care alapteaza (Reglementarea 1254/99) la un nivel de 150.000 capete pentru anul 2007

In conformitate cu R 1254/99, Art. 13, Romania ia nota de faptul ca, incepand cu data aderarii, producatorii eligibili se vor califica pentru platile de extensificare.

In conformitate cu R 1254/99, Art. 14, Romania solicita acordarea anual, incepand cu data aderarii, de plati suplimentare, sub forma de:

- plati pe cap de animal (Art. 15)

- plati pe suprafata (Art. 17)

Romania va specifica, până la 31.12.2004, nivelul sumelor globale totalizand platile suplimentare ce vor fi acordate (R 1254/99, Sectiunea 2, Art. 14)

In prezent, in Romania exista 680.000 capete efective matca din rasele mixte Baltata romaneasca si Bruna. In perioada 2002-2006 se prevede o crestere a acestor efective pana la 800.000 capete, din care 650.000 capete vaci ce produc vitei. Rasele mixte preponderente in Romania, respectiv Baltata romaneasca si Bruna, sunt utilizate in diferite proportii pentru productia de lapte si carne, si pe acest considerent din cele 650.000 capete se apreciaza ca plafonul de vaci care alapteaza, eligibile la prima, este de 150.000 capete. Pana in prezent crescatorii din Romania s-au orientat pentru exploatarea animalelor pentru productia de lapte, productia de carne de vita fiind pe un plan secundar, dar cu tendinte de crestere. Acest aspect a fost determinat atat de puterea de cumparare a consumatorilor, cat si de preferinta acestora pentru consumul carnii de porc. Politica Guvernului de crestere a venitului national si promovarea calitatii, determina orientarea consumatorilor catre acest tip de produs.Tendinta pietei va determina crescatorii sa se orienteze intr-o mai mare masura, catre exploatarea animalelor pentru productia de carne. Avand in vedere aceste considerente, Romania solicita stabilirea unui plafon de 150.000 capete pentru anul 2007.

Situatia actuala

Sectorul carnii de vita se caracterizeaza prin existenta unui numar mare de exploatatii neprofitabile cu efective mici de animale (1,6 capete/exploatatie) si care nu comercializeaza pentru piata, precum si printr-un numar mic de animale specializate in productia de carne. Pe parcursul ultimilor ani efectivele de bovine au scazut continuu, de la 3.235.000 capete in 1997 la 3.051.000 capete in 1999 si la 2.870.000 capete in 2000. (Anexa 3)

In schimburile comerciale cu animale vii se inregistreaza o balanta comerciala pozitiva.

Balanta comerciala pentru carne de vita este deficitara. La nivelul anului 2000, importul de animale vii a fost de 310 tone si exportul de 47.806 tone (120.000 capete), pentru carnea de bovine inregistrandu-se un import de 1390 tone si un export de 180 tone.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Prin Ordinul nr.307/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor a fost organizat in structura MAAP, Biroul pe produs in cadrul Directiei Generale Strategii si Politici in Zootehnie.

In cadrul acestui Birou se va realiza implementarea politicii de monitorizare a efectivelor de animale, a productiei si a pietei in sectorul carne bovine.

Pentru Adoptarea si implementarea acquis-ului s-a stabilit urmatorul calendar: Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va elabora legislatia necesara privind standardele de comercializare si obligativitatea acestora:

2002 - Introducerea sistemului comunitar de clasificare a carcaselor: (R 1208/81; R 2930/81; R 344/91; R 1186/90)

Elaborarea unui act normativ pentru desemnarea autoritatii competente in introducerea grilei in sectorul carnii de bovina, stabilirea atributiilor, sanctiuni.

2003-2004

Elaborarea unui act normativ pentru introducerea grilei de clasificare, plata corelata cu aceasta clasificare, organizarea controlului, instruire clasificatori.

Incepand cu anul 2004 – monitorizarea preturilor (R 563/82, R 610/77, R 1892/87).Introducerea sistemului comunitar de clasificare a carcaselor: (R 1208/81; R 2930/81; R 344/91; R 1186/90).

In perioada 2004 – 2006 Agentia de Plati si Interventie, pentru domeniul carne bovina va intreprinde masurile necesare pentru administrarea:

- sistemului de plati directe

- interventiei publice si ajutorul pentru depozitarea privata

- sistemului de licente pentru import-export

- sistemului de restitutii la export.

13. Sector ovine si caprine

(Reglementarea Consiliului nr. 2467/98/CEE referitoare la organizatia comunitara a pietei pentru carnea de oaie si capra)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in acest domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Romania solicita:

- un plafon national de 8.900.000 capete ovine eligibile la prima anuala/oaie acordata producatorilor de miei grei si miei usori. (Reglementarea Consiliului nr. 2467/98 CEE Art. 5(1)

In România există in prezent, un efectiv total de ovine de 8.200.000 capete, din acest punct de vedere tara noastra situandu-se pe locul 3 – 4 in Europa. Anterior anului 1990, efectivul total a fost de 16.500.000 capete, reducerea acestuia datorandu-se scaderii pretului lanii, desfiintarii unitatilor intensive de ingrasare si reformelor funciare care au

afectat si sectorul cooperatist.

Potentialul mare al suprafetelor de pajisti, 5.000.000 hectare, favorizeaza mentinerea si dezvoltarea sectorului.

Exista cercetare stiintifica bine dezvoltata in domeniu si o buna conservare a fondului genetic.

Matca reprezinta 6.275.000 capete din efectivul total actual, 15 % sunt ovine care pot produce miei grei, 78 % sunt ovine de la care se pot obţine miei uşori şi 7 % reprezintă rase pentru pielicele.

Conform R 3493/90, care defineste producatorul de carne de oaie ca fiind cel ce detine minim 10 mioare, in Romania, in prezent, aproximativ 15% din totalul exploatatiilor indeplinesc acest criteriu. Media pe tara de capete/exploatatie este de 7,73.

Prin aplicarea de masuri specifice de acordare a unor prime pentru mielutele de prasila si pentru berbecutii din rasele de carne si lapte, se preconizeaza o crestere semnificativa a efectivelor si se estimeaza ca pana in anul 2007, media de capete/exploatatie va fi de 12 si circa 98 % din exploatatii vor indeplini conditiile de eligibilitate ale R 3493/90, iar efectivul matca va ajunge la aproximativ 9.100.000 capete.

Acest nivel corespunde unui numar de 8.900.000 capete eligibile la prime anuale.

- o rezerva nationala suplimentara de capete ovine de 3%, in baza R 2467/98, Art. 7 (1) si R 3567/92

In baza criteriilor avute in vedere in prevederile comunitare, se solicita acordarea unei rezerve nationale de 3%, care sa fie utilizata pentru producatorii care nu au putut inainta cererile in anul 2007, dar pe parcursul acestui an vor indeplini criteriile de eligibilitate pentru limita individuala, pentru situatiile de circumstante naturale (calamitati naturale si

boli epizootice), pentru zonele defavorizate si pentru situatiile de transfer al drepturilor.

Procentul de 3% reprezinta 270.000 capete ovine, care impreuna cu plafonul national solicitat, vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007.

- un plafon national de 400.000 capete caprine matca pentru acordarea primei anuale (Reglementarea Consiliului nr. 2467/98/CEE)

In prezent efectivele de caprine se situeaza la un nivel total de 538.000 capete, din care efectivul matca este de 403.500 capete. Pentru perioada 2002 – 2007, se estimeaza cresterea efectivului matca la 650.000 capete.

Situatia actuala

Conditiile geografice ale Romaniei sunt favorabile cresterii oilor si caprelor. Doua treimi din relief este alcatuit din dealuri si munti si aproximativ 33% din totalul terenului agricol este pasune. Sunt zone traditionale de crestere a oilor si caprelor, in aceasta ocupatie fiind angrenata majoritatea populatiei din mediul rural. Exista exploataţii private care detin efective de oi de peste 500 capete (judetele Tulcea, Constanta, Arges, Sibiu).

Efectivul total de ovine al Romaniei a inregistrat, in perioada 1989 – 2000, o scadere semnificativa, de la 16.452.000 capete in 1989, la 8.195.000 in anul 2000. In sectorul privat, scaderea a fost de 55 %, iar in cel de stat de aproape 95%. Acest declin important a avut loc in urma desfiintarii sectorului cooperatist si, mai ales, ca urmare a dificultatilor pe care le-au avut crescatorii, de a-si valorifica produsele acestei specii pe piata.

Romania a fost o tara cu un mare potential de export de miei vii si carne in carcasa, catre tarile arabe si europene, insa, acesta s-a diminuat odata cu reducerea efectivului de ovine si cu desfiintarea unitatilor intensive de ingrasare a berbecutilor.

Strategia sectorului prevede construirea unui prim abator agreat de Uniunea Europeana, in 2002-2003, specializat in sacrificarea ovinelor. Acest obiectiv, foarte important, impreuna cu masurile de acodare a primelor pentru mielutele de prasila si berbecuti, vor duce in scurt timp la cresterea numerica a efectivului total de ovine al tarii.

Constructiile zootehnice dezafectate, care au apartinut sectorului de stat al agriculturii urmeaza a fi date in folosinta crescatorilor de animale, prin concesionare, pentru integrarea acestora in circuitul de productie.

Se are in vedere:

2002–2003 - ameliorarea raselor existente prin import de berbeci de reproductie si material seminal;

2002–2004 – crearea unor facilitati, sprijin financiar, tehnic si acordarea de subventii in activitatea de crestere si exploatare;

Pentru ameliorarea efectivului de ovine producatoare de miei grei si usori, sunt prevazute actiuni de selectie, incrucisari de infuzie si industriale pentru rasele autohtone.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Prin Ordinul nr.307/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor a fost organizat in structura MAAP, Biroul pe produs in cadrul Directiei Generale Strategii si Politici in Zootehnie.

In cadrul acestui Birou se va realiza implementarea politicii de monitorizare a efectivelor de animale, a productiei si a pietei, in sectoarele de crestere a ovinelor si caprinelor.

Calendarul adoptarii cerintelor europene, prevede:

• Introducerea sistemului comunitar de clasificare a carcaselor de oaie, R2137/92 si R461/93

- 2002 – act normativ pentru desemnarea autoritatii competente in introducerea grilei in sectorul carnii de ovina, stabilirea atributiilor, sanctiunilor;

- 2002-2004 – instruire clasificatori;

- 2003-2004 – elaborarea si aprobarea actului normativ pentru introducerea grilei de clasificare, plata corelata cu aceasta clasificare, organizarea controlului.

• Agentia de Interventie si Plati va intreprinde. in domeniul carnii de ovina, masurile necesare pentru:

- monitorizarea preturilor, corelate cu sistemul european de clasificare a carcaselor R1680/99 – anul 2004;

- sistemul de interventie pentru acordarea ajutorului de depozitare privata pentru carnea de oaie si capra R3447/90, R3446/90 – anul 2006.

• Implicarea in perioada 2002 – 2006 a Asociatiei nationale a crescatorilor de ovine in implementarea legislatiei nationale armonizate cu prevederile legislatiei europene din domeniu.

In anul 2006 se va asigura aplicarea cerintelor:

• privind inscrierea mieilor ingrasati ca si carcase grele, R 3901/89

• privind reguli detaliate pentru definirea mieilor ingrasati ca si carcase grele R 2814/90

• privind stabilirea regulilor generale pentru acordarea primelor pentru producatorii de carne de oaie si capra, R 3493/90

• privind reguli detaliate de aplicare a primelor pentru producatorii de carne de oaie si capra, R 2700/93

• privind instituirea ajutoruli specific pentru cresterea oilor si caprelor in anumite regiuni defavorizate din Comunitate, R 1323/90

14. Carne de pasare si oua

(Reglementarea Consiliului (CEE) nr. 2771/75 din 29.10.1975 privind organizarea comuna de piata pentru oua; Reglementarea Consiliului (CEE) nr. 2777/75 din 29 10.1975 privind organizarea comuna de piata pentru carnea de pasare)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Situatia actuala

Sectorul de crestere a pasarilor se caracterizeaza prin existenta a 2 sisteme de crestere, industrial intensiv si gospodaresc extensiv. Exista aproximativ 3,2 milioane de exploatatii zootehnice din care aproximativ 81% detin cate 25 pasari sau mai putin. La sfarsitul anului 1999 exista un numar de 69,143 milioane pasari din care 38,497 milioane pasari ouatoare. Efectivele sunt crescute in gospodarii taranesti (77%) si in unitati intensive (33%). 80% din unitatile intensive de productie, sunt complexe integrate vertical cu unitati de reproductie, de preparare a furajelor combinate, de crestere a pasarilor pentru carne si oua, abatoare, unitati de procesare a carnii si magazine de desfacere. Comertul cu carne de pasare nu este supus nici unei restrictii. In relatia cu UE a fost deschis la importul in UE un contingent bilateral de 3000 tone (cu o crestere anuala de 300 tone) cu taxa vamala zero, pentru care au fost eliminate subventiile in comertul bilateral.

Cresterea semnificativa a importurilor de carne de pasare si preparate din acestea originare din Ungaria a determinat partea romana sa aplice, in cadrul Acordului CEFTA, masuri de salvgardare (din iulie 1999).

In anul 2000 importurile totale ale Romaniei de pasari s-au situat la 606 tone, iar de carne de pasare la 25.728 tone, in timp ce exportul a fost de 176 tone, respectiv 825 tone.

In anul 2000 au fost produse 5711 milioane bucati oua din care aproximativ 90% in sistem gospodaresc.

Politica sectoriala prevede acordarea, incepand cu anul 2002, de restitutii la export pentru carnea de pasare. Proiectul Hotararii de Guvern a fost elaborat şi conţine prevederi privind: definiţia restituţiei la export; definirea comercianţilor care pot beneficia de restituţii la export; condiţii pe care comercianţii trebuie să le îndeplinească.

Conform Hotararii de Guvern, instituţiile responsabile cu controlul sunt Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor si Directia Generala a Vamilor.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va elabora legislatia necesara privind standardele de comercializare si obligativitatea acestora:

2002

– armonizare standarde comercializare pentru carnea de pasare; introducerea obligativitatii conform R CEE nr. 1906/90; 1538/91

2003

– armonizare standarde comercializare pentru oua; introducerea obligativitatii, conform R CEE nr. 2782/75; 1868/77; 1907/90; 1274/91

Incepand cu anul 2003 se va organiza sistemul de monitorizare a preturilor, conform R CE nr. 1484/95; 1371/95

In perioada 2004 – 2006, Agentia de Plăti si Interventie va intreprinde, in domeniul carne pasare si oua, masurile necesare pentru administrarea:

a. Sistemului de plată a restituţiilor pentru carne de pasare exportata;

b. Licentelor de import - export

15. Porc

(Relementarea nr. 2759/75/CEE privind organizarea comuna de piata pentru carnea de porc; Reglementarea nr. 3220/84/CEE si Reglementarea nr. 2967/85/CEE care stabilesc modul de clasificare a carcaselor de porc; Reglementarea nr. 2763/75/CEE, Reglementarea nr. 3444/90/CEE, si Reglementarea nr. 231/95/CE referitoare la acordarea de sprijin pentru depozitarea privata a carnii de porc)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in acest domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

Situatia actuala

In Romania carnea de porc este cel mai important tip de carne, detinand circa jumatate din productia de carne in perioada 1996 - 2000.

Din datele statistice privind evolutia efectivelor de porcine in perioada 1996 - 2000 , rezulta o scadere drastica a acestora : de la un efectiv total de 8234 mii capete in 1996, s-a ajuns la 4797 mii capete in 2000 (58%).

Ca urmare a scaderii efectivelor de porci, au avut loc diminuari semnificative ale productiei de carne de porc, ajungandu-se la 670 mii tone in viu in 2000 (74%), fata de 910 mii tone in 1996.

Consecintele directe ale diminuarii productiei de carne de porc, au determinat scaderea consumului carnii de porc in ultimii ani, de la 23,8 kg/cap/an in 1996 la 22,4 kg/cap/an in 2000.

Structura productiei este concentrata in doua extreme: producatorul privat de dimensiuni reduse si producatorii integrati de dimensiuni mari. Exista un numar de 1,7 milioane de exploatatii zootehnice pentru porci la ingrasat cu un efectiv mediu de 2,16 capete/exploatatie in anul 2000.

In ceea ce priveste comercializarea carnii de porc, numai 49% din totalul acesteia trece prin lantul comercial, restul fiind autoconsum.

Exista doua lanturi de productie care aplica tehnologii diferite: producatorii mici si unitatile mari de productie.

Producatorii mici utilizeaza mijloace traditionale de crestere si hranire a porcilor.

Unitatile mari folosesc tehnologii moderne de crestere, insa baza materiala de care dispun este invechita. 80% din acestea sunt integrate vertical, ceea ce inseamna ca au unitati de procesare a hranei, unitati de crestere a porcilor si abatoare.

Comercializarea carcaselor de porc si a porcilor in viu se realizeaza in baza unor standarde, care nu vizeaza clasificarea carcaselor in clase de calitate conform sistemului EUROP.

Balanta comerciala pentru carnea de porc, cat si pentru porcii vii este deficitara, importurile avand valori mult mai mari decat exporturile la nivelul anului 2000. Astfel, sau importat 18.900 tone de animale vii si 22.389 tone carne de porc, exportandu-se numai 329 tone carne de porc.

Sprijinul producatorilor se concretizeaza prin:

• alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru activitati de intretinere, conservare si perpetuare a patrimoniului genetic al animalelor (Ordonanta de Urgenta a Guvernului 33/2000).

• pentru urmatoarea perioada se urmareste acordarea de la bugetul de stat, a unui sprijin financiar, sub forma de subvenţii pe produs pentru :

- stimularea activitatii de crestere a efectivelor de animale si anume pentru scrofite de reproductie la prima fatare diferentiat in functie de valoarea biologica si tipul biotehnologiei de reproductie folosit (monta naturala sau insamantare artificiala);

- carne - in anul 2002 pentru porcii livrati la abatoare autorizate in greutate de 95

- 110 kg, pe baza unor contracte ferme incheiate intre producatorii agricoli si procesator;

- folosirea integrala a capacitatilor de productie existente si in acest sens punerea in functiune a constructiilor zootehnice dezafectate, prin asigurarea cadrului legal pentru vanzarea acestora in conditii avantajoase.

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Prin Ordinul nr.307/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor a fost organizat in structura Ministerului, Biroul pe produs, in cadrul Directiei Generale Strategii si Politici in Zootehnie.

In cadrul acestui Birou se va realiza implementarea politicii de monitorizare a efectivelor de animale, a productiei si a pietei, in sectorul de crestere a porcilor.

Calendarul adoptarii cerintelor europene, din domeniu, prevede:

• Introducerea sistemului comunitar de clasificare a carcaselor de porc (Reglementarea Consiliului nr. 3220/84/CEE si Reglementarea Comisiei nr. 2967/85/CEE) :

- 2002 - act normativ pentru desemnarea autoritatii competente in introducerea grilei in sectorul carnii de porc, stabilirea atributiilor, sanctiunilor;

- 2002 - 2004 - instruire clasificatori;

- 2003 - 2004 - elaborarea si aprobarea actului normativ pentru introducerea grilei de clasificare, plata corelata cu aceasta clasificare, organizarea controlului.

• Agentia de Interventie si Plati va intreprinde, in domeniul carnii de porc, masurile necesare pentru:

- monitorizarea preturilor, corelate cu sistemul european de clasificare a carcaselor (Reglementarea Comisiei nr. 3537/89/CEE) - anul 2004;

- administrarea sistemului de interventie privind:

a) restitutii la export ( Reglementarea Comisiei nr. 2331/97/CE) - anul 2003:

-definirea restitutiilor la export;

-definirea comerciantilor care pot primi restitutii la export;

-conditiile pe care comerciantii trebuie sa le indeplineasca;

-procedurile de acordare a acestor restitutii la export;

-documentele pe care comerciantii trebuie sa le prezinte pentru solicitarea restitutiilor, sa justifice exportul, si sa justifice ca produsele au ajuns la destinatie;

- penalitatile .

b) licente de import si export ((Reglementarea Comisiei nr.1432/94/CE,

Reglementarea Comisiei nr.1898/97/CE, Reglementarea Comisiei nr.1370/95/CE) - anul

2003:

-speciile de suine domestice in viata;

-sortimentele de carne de porc (proaspata, inghetata, congelata, sarata, uscata si afumata, grasime de porc, conservata sau preparata);

-conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca comerciantii;

-documentele necesare pe care comerciantii trebuie sa le prezinte;

-termenul de valabilitate al licentelor;

-modul de completare al licentelor;

-valoarea garantiei pe care comerciantii trebuie sa o depuna pentru a primilicentele.

c) ajutor pentru depozitare privata (Reglementarea Comisiei nr. 3444/90/CE) - anul 2006.

16. Miere

(Reglementarea Consiliului 1221/97 si 2300/97)

Acceptarea acquis-ului

Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie.

România solicită să fie înscrisă în anexa I a Reglementării Comisiei nr. 2300/97, cu

un număr de 1.449 mii stupi.

In prezent Romania detine un numar de 651.178 stupi, din care 10.459 stupi in sectorul de stat si 640.719 stupi in sectorul privat. Prin aplicarea strategiei sectoriale, care prevede masuri de sustinere si promovare a apiculturii, se vor acorda subventii, incepand cu 2002, pentru familii de albine de elita si familii de albine de productie, astfel incat, in anul 2007, numarul de stupi preconizat va fi de 1.449.000. Incepand cu anul 2003, vor fi elaborate programe nationale anuale conform Reglementării Comisiei nr. 2300/97, prin care se vor stabili măsurile de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării mierii de albine in Romania.

Situatia actuala

Apicultura este o ocupatie traditionala in Romania. Diversitatea florei rurale reprezinta un mediu favorabil pentru o productie de miere de calitate. Inainte de 1989, ajutoarele de stat pentru acest sector au fost substantiale. Producatorii de miere beneficiau de zahar la un pret subventionat pentru hranirea familiilor de albine in timpul iernii si de  edicamente specifice pentru prevenirea si combaterea bolilor.

Intre 1993 – 1999, numarul de familii de albine a scazut cu 160.000 familii de albine, de la 780.000 familii de albine la 620.000 familii de albine. In ceea ce priveste productia de miere, aceasta a crescut cu 12%, in aceeasi perioada, de la 9.936 tone la 11.153 tone.

Peste 90% dintre aceste familii de albine sunt in proprietate privata.

Mierea este utilizata pentru consumul uman sau ca ingredient in produsele alimentare, precum si in productia de medicamente si industria cosmetica.

Exportul de miere a crescut de aproximativ trei ori in perioada 1995 – 2000, de la 2.582 tone in valoare de 3.337.680 USD, la 7.638 tone in valoare de 7.899.929 USD. In procente, exportul de miere in anul 1995 a fost de 25% din productia totala de miere, iar in anul 2000 procentul s-a ridicat la 75%.

Importurile au fost nesemnificative.

La data de 30.09.2001, datele statistice ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor privind familiile de albine sunt:

- total sectoare (stat+privat): 651.178 familii de albine, din care:

- in sector de stat: 10.459 familii de albine;

- in unitati cu flux industrial: 4.086 familii de albine;

- in sector privat: 640.719 familii de albine;

- in societati si asociatii private: 251 familii de albine;

- in ferme familiale: 640.468 familii de albine.

Productia de miere, la 30.09.2001, se prezinta astfel:

- total sectoare (stat+privat): 12.278 tone miere, din care:

- in sector de stat: 147 tone miere;

- pentru consum tehnologic: 37 tone miere;

- pentru valorificare pe piata: 68 tone miere;

- in sectorul privat: 12.131 tone miere;

- pentru consum tehnologic: 1.569 tone miere;

- pentru consum familial: 3.516 tone miere;

- pentru valorificare pe piata: 5.130 tone miere.

Pentru anul 2007 se preconizeaza o productie totala de miere de 25.000 tone, un consum intern pe locuitor de 0.300 Kg si un export de 16.000 tone miere.

Legislatia actuala

- Legea apiculturii 89/1998, privind sprijinirea activitătii apicole, in scopul protejarii albinelor, cresterii numarului si productiei familiilor de albine, al valorificarii superioare a resurselor melifere si a produselor apicole, cercetarea stiintifica si pregatirea personalului tehnic pentru apicultura;

- Ordinul ministrului nr. 68/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor.

Normele de familii de albine pentru polenizare sunt următoarele:

- pomi fructiferi: 2-3 familii de albine la ha;

- floarea soarelui : 1-2 familii de albine la ha;

- rapita: 2-3 familii de albine la ha;

- seminceri de trifoi, sparceta si legume: 3-4 familii de albine la ha;

- lucerna: 8-10 familii de albine la ha;

Programul de actiune privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor;

Contractul model pentru polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor;

- Ordinul nr. 66/1998 privind constituirea Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral;

- Ordinul nr. 67/1998 privind aprobarea Regulamentului de organizare a stuparitului pastoral in Romania, care stabileste conditiile generale pentru organizarea si practicarea stuparitului pastoral, obligatorii pentru unitatile cu sector apicol precum si pentru apicultorii cu stupine personale;

Adoptarea si implementarea acquis-ului

Prin Ordinul nr.307/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor a fost organizat in structura MAAP Biroul cresterea si exploatarea ecvinelor – Productiile animalelor mici (iepuri, animale de blana, apicultura si sericicultura), in cadrul Directiei Generale Strategii si Politici in Zootehnie.

Principalele sarcini ale Biroului vor fi implementarea politicii de monitorizare a efectivelor de animale, a productiei si a pietei, elaborarea si implementarea politicii in sector.

Calendarul adoptarii cerintelor europene, din domeniu, prevede:

- Începând cu anul 2003, se vor elabora programele naţionale anuale constand in asistenta tehnica pentru membrii asociatiilor, masuri de control ale varoozei si bolilor asociate, rationalizarea transhumantei, managementul centrelor regionale de crestere ale albinelor si cooperarea in programele de cercetare pentru imbunatatirea calitatii mierii de albine, conform Reglementării Comisiei nr. 2300/97 din 20 noiembrie 1997, privind regulile detaliate de implementare ale Reglementării Consiliului (CE) Nr. 1221/97 care stipulează regulile generale pentru aplicarea măsurilor de îmbunătăţire ale producţiei şi comercializării mierii de albine.