|
C. DEZVOLTARE RURALA SI SILVICULTURA Dezvoltare Rurala (Reglementarea 1260/1999 a Consiliului cu privire la dispozitiile generale ale Fondurilor Structurale; Reglementarea 1257/1999 a Consiliului cu privire la sprijinul pentru dezvoltare rurala din Fondul European pentru Orientarea si Garantarea Agriculturii (FEOGA) Acceptarea acquis-ului comunitar Romania accepta acquis-ul comunitar in acest domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Situatia actuala Reglementarea 1260/1999 Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este primul document de programare care vizeaza intreg spatiul rural si asigura implementarea primului program operational - Programul SAPARD; Conceptia si implementarea PNADR si a Programului SAPARD, au avut la baza Reglementarile UE, privind fondurile de tip structural acordate tarilor candidate si reprezinta un prim exercitiu de pregatire a acestor tari, pentru derularea fondurilor structurale. Avand in vedere punctele tari, diferentele, decalajele si oportunitatile identificate, strategia pe termen scurt si lung propusa de PNADR va avea urmatoarele obiective strategice: • dezvoltarea durabila a unui sector agro-alimentar competitiv prin modernizarea si imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole. • cresterea standardului de viata in spatiul rural prin imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurilor sociale si prin definirea si stabilirea unei bune practici agricole necesare unei agriculturi durabile si dezvoltarii rurale; • dezvoltarea economiei rurale prin infiintarea si modernizarea bunurilor imobile pentru exploatatiile agricole si forestiere private, infrastructurilor de transport, comunicatii, alimentare cu apa si energie, dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice, in vederea mentinerii si/sau crearii unor venituri alternative/suplimetare si a noi de locuri de munca. • dezvoltarea resurselor umane prin imbunatatirea instruirii profesionale a producatorilor agricoli si detinatorilor de terenuri forestiere si prin construirea si consolidarea capacitatii institutionale. Pentru toate aceste obiective strategice se va da prioritate investitiilor care permit implementarea acquis-ului comunitar. În acest context, s-a pus accent pe realizarea cerințelor legislative, procedurale și administrative necesare demarării Programului SAPARAD. Pentru implementarea tehnică și financiară a Programului SAPARD prin O.U.G. 142/2000 aprobata prin Legea nr. 309/2001, a fost înființată Agenția SAPARD. Agenția funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea directă a Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor si are o structură proprie la nivel național și opt birouri regionale de implementare a Programului SAPARD amplasate conform celor opt regiuni de dezvoltare. Pentru definirea conditiilor privind regulile de gestiune si control financiar precum si a cadrului general administrativ, legislativ si tehnic pentru implementarea Programului SAPARD, a fost promulgata Legea nr. 316 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatilor Europene semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001. In vederea angajarii contributiei comunitare aferente anului 2000, in data de 18 iunie 2001 a fost promulgata Legea nr. 317 pentru ratificarea Acordului Anual de Finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatilor Europene semnat la Bruxelles la 27 februarie 2001. Responsabilitatea pentru managementul financiar al fondurilor SAPARD revine Responsabilului Național cu Autorizarea (RNA), conform prevederilor „Acordului Multianual de Finanțare”. Fondul Național din cadrul Ministerului Finantelor Publice, aflat sub responsabilitatea RNA, acționează în calitate de Autoritate Competentă, având rolul de a emite, monitoriza și retrage acreditarea Agenției SAPARD și de a numi Organismul de Certificare. Prin Hotararea de Guvern nr.859 din 30 august 2001 s-a constituit Comitetul de Acreditare Nationala SAPARD, pentru conferirea deciziei de management a fondurilor SAPARD, in vederea acreditarii nationale a Agentiei SAPARD. Curtea de Conturi a Romaniei a fost nominalizata Organism de Certificare al Programului SAPARD prin OUG nr.101 (promulgata in data de 27 iunie 2001) pentru completarea art.17 din Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Prin Hotărârea Guvernului nr. 339/22 martie 2001 in cadrul Ministerului Integrării Europene s-a constituit Autoritatea de Management a Programului SAPARD. Autoritatea de Management și Agenția SAPARD vor asigura monitorizarea efectivă a implementării Programului și vor raporta Comitetului de Monitorizare a Programului SAPARD (înființat prin Decizia nr. 271/14 mai 2001 a Primului Ministru) progresele măsurilor și, dacă este cazul, ale submăsurilor. In scopul accelerarii procesului de acreditare si preluarii cat mai rapide a gestiunii Programului SAPARD, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a identificat si stabilit pentru primul an de finantare trei masuri prioritare: - Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole (masura 1.1); - Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale (masura 2.1); - Asistenta tehnica (masura 4.2). Agentia SAPARD a demarat campania de promovare a programului. S-a creat un birou de promovare comunicare la sediul Agentiei SAPARD, unde sunt puse la dispozitia potentialilor beneficiari informatii despre modul de accesare a fondurilor. Centre de informare vor fi infiintate si in localitatile unde isi desfasoara activitatea Birourile Regionale pentru Implementarea Progarmului SAPARD. In perioada preaderarii, Romania va armoniza legislatia nationala cu cea europeana in special in ceea ce priveste: • Schemele de ajutor pentru pensionarea timpurie; Avand in vedere numarul mare de pensionari raportat la populatia activa pentru implementarea acestei masuri, se va acorda o atentie deosebita (perioada, categorii de populatie, etc.) • Sprijin pentru zonele defavorizate si cu restricti de mediu (zonele montane, zone afectate de handicapuri specifice si zone care sunt in pericol de abandonare de utilizare a terenului), care se va acorda prin compensatii acordate fermierilor ce desfasoara activitate agricola in aceste zone; • Sprijin pentru metodele agricole de productie desemnate sa protejeze mediul si sa mentina spatiul rural, care va fi acordat anual si va consta intr-un cuantum valoric acordat procentual in functie de tipul de cultura si modul de utilizare a terenului; Aceasta masura va fi sprijinita in perioada preaderarii si de Programul SAPARD. Adoptarea si implementarea acquis-ului Reglementarea 1260/1999, Reglementarea 1257/1999 Dezvoltarea rurala, ca pilon al dezvoltarii durabile reprezinta un capitol important in politica MAAP de aderare la structurile europene. Dimensiunile si implicatiile acestui domeniu se rasfrang si asupra altor institutii si organisme guvernamentale si neguvernamentale si in egala masura asupra societatii civile. In acest context, Romania trebuie sa - si asigure parghiile adecvate pentru dezvoltarea spatiului rural. Pentru aceasta trebuie acordata o deosebita importanta actiunii de restructurare si perfectionare a institutiilor si a personalului insarcinat cu dezvoltarea rurala, in paralel cu o larga mobilizare a societatii civile pentru sustinerea acestor actiuni. Masurile pentru infiintarea cadrului institutional pentru accesarea fondurilor structurale sunt prezentate la capitolul Masuri orizontale – FEOGA. Programul SAPARD ca instrument de preaderare reprezinta un prim test al capacitatii institutionale si de management prin care se intentioneaza realizarea urmatoarelor obiective: • promovarea acelor obiective si actiuni care permit modernizarea, restructurarea si innoirea sistemelor de productie agroalimentare, asigurand premisele atingerii cerintelor de calitate din Uniunea Europeana; • asigurarea unor conditii minime privind infrastructura agricola si rurala; • mentinerea si/sau cresterea numarului locurilor de munca atat prin diversificarea activitatilor agricole si nonagricole practicate, cat si prin intensificare activitatilor de baza; • stabilizarea si/sau atragerea tinerilor in spatiul rural, paralel cu cresterea gradului de cunoastere a traditiilor si valorilor culturale locale; • cresterea nivelului de bunastare si instruire vocationala a locuitorilor spatiului rural; • includerea cerintelor dezvoltarii unor activitati in acord cu cerintele standardelor de protectie a mediului din Uniunea Europeana. Fondurile structurale vor avea un impact deosebit de puternic si pozitiv asupra agriculturii si spatiului rural romanesc. In vederea dezvoltarii durabile rurale a spatiului romanesc, Strategia pentru dezvoltarea zonei montane prevede obiective si masuri specifice, in corelare cu R 1257/99, inclusiv masura privind zonele defavorizate si zonele cu restrictii de mediu. Silvicultura Reglementarile CEE nr. 1257/1999 (aplicata prin R1750/1999), 2158/1992 (aplicata prin R nr. 804/1994 si 1727/1999), 3528/1986 (aplicata prin R nr. 1696/1987, 1091/1994 si 2278/1999), 1615/1989, Directiva 404/1966 si Directiva 161/1971, unificate prin Directiva 105/1999, Decizia 89/1989. Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Situatia actuala Suprafata terenurilor cu vegetatie forestiera din Romania este 6,6 milioane ha, ceea ce reprezinta aproximativ 28% din teritoriul national. Repartizarea padurilor pe forme de relief este neuniforma. Campia este deficitara in paduri, doar 7 % din acestea situandu-se in aceasta zona, in timp ce 28 % din paduri se gasesc in zona de deal, iar 65 % in regiunea montana. Padurile Romaniei sunt formate preponderent din specii de foioase - 69,3 %, restul de 30,7 % fiind rasinoase. Raportat la suprafata totala a padurilor, dintre foioase fagul are ponderea cea mai mare (31%), urmat de cvercinee (18%). Referitor la rasinoase, predomina molidul (23% si bradul 5%). Volumul de lemn pe picior al padurilor este de circa 1.341 milioane m.c., volumul mediu de lemn este de 218 m.c./hectar, cresterea medie anuala este 5,6 m.c./ha, iar posibilitatea anuala a padurilor este de aproximativ 17 milioane m.c. In prezent majoritatea padurilor sunt in proprietatea statului, in administrarea Regiei Nationale a Padurilor, doar 10% din suprafata totala fiind proprietate particulara, procent care va creste insa semnificativ, probabil in jurul valorii de 30%, ca urmare a restituirii padurilor catre fostii proprietari. Padurile Romaniei sunt in totalitate administrate pe baza de proiecte de management silvic (amenajamente silvice). Avand in vedere suprafata mare de terenuri degradate inapte folosintelor agricole, strategia guvernamentala a sectorului pe termen lung are ca obiectiv cresterea procentului de impadurire la nivel national. Reglementarile comunitare sunt partial transpuse in legislatia nationala prin: - Decretul Consiliului de Stat nr. 10/1986 privind instituirea sistemului informational din silvicultura; - Ordinul ministrului silvicuturii pentru aprobarea Instructiunilor Tehnice nr. 10/1988 privind producerea, certificarea si controlul genetic al materialelor forestiere de reproducere; - Legea nr. 124/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor; - Legea nr. 212/1997 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor; - Legea nr. 26/1996 – Codul silvic; - Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 1654/31.10.2000 pentru aprobarea Normelor pentru prevenirea si stingerea incendiilor din paduri; - Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 269/2001 privind aprobarea Catalogului national al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din Romania, publicat in Monitorul Oficial nr. 439/06.08.2001. Adoptarea si implementarea acquis-ului - In ceea ce priveste sprijinul pentru dezvoltarea rurala din Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) – R 1257/99, sectorul forestier Pentru aplicarea prevederilor in domeniul forestier, ca prim pas, in 2002 vor fi constituite structuri institutionale la nivel central si judetean care sa asigure realizarea de catre proprietari a unui management durabil al padurilor si sa acorde asistenta pentru mentinerea si imbunatatirea resurselor forestiere si extinderea suprafetei padurilor - In ceea ce priveste protectia padurilor Comunitatii impotriva incendiilor, urmatoarele masuri vor fi luate in vederea transpunerii prevederilor comunitare: 2002 - clasificarea teritoriului Romaniei in functie de gradul de risc al padurilor la incendii, care se va face in baza unui studiu avand acest obiectiv; 2004 - reactualizarea sistemului informational din silvicultura, o componenta a proiectului “Programul de dezvoltare a silviculturii”, care se preconizeaza sa se deruleze in baza unui credit in urmatorii 5 ani; cu aceasta ocazie se va introduce formularul standardizat al UE pentru raportarea incendiilor; - In ceea ce priveste protectia padurilor Comunitatii impotriva poluarii atmosferice: Implementarea schemei UE privind protectia padurilor impotriva poluarii atmosferice (R nr. 3528/86) este asigurata de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, prin Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) aflat in subordinea Regiei Naționale a Pădurilor (RNP), care este desemnat Centru focal national pentru implementarea “schemei”. In prezent, tara noastra transmite anual la Centrul de Coordonare a Programului, datele privind monitoringul forestier national si european, care sunt incluse in Raportul intocmit de Comisia Europeana si UN ECE. Se va proceda la armonizarea legislatiei romanesti in domeniu cu reglementarile comunitare, astfel: - Adoptarea unui act normativ prin care sa se oficializeze Programul de supraveghere a starii de sanatate a padurilor si a starii solurilor forestiere in Romania, care sa stabileasca si sursele de finantare. - Avand in vedere ca ”schema” este planificata sa functioneze pana la sfarsitul anului 2001 si se preconizeaza elaborarea unui nou act normativ al UE care inlocuieste sau amendeaza Reglementarea 3528/86/CEE, se are in vedere pregatirea actului normativ romanesc in concordanta cu viitorul act al UE. Pentru implementarea integrala a schemei, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor va lua masurile necesare de a se procura suplimentar aparatura de teren si echipamente pentru realizarea componentelor programului, corespunzatoare nivelului II – monitoring intensiv, pentru meteorologie, sol, stocarea carbonului si teledetectie. - In ceea ce priveste crearea Sistemului European de Informatii si Comunicare pentru Silvicultura (EFICS): In Romania exista si functioneaza sistemul informational din silvicultura, instituit prin Decretul Consiliului de Stat nr. 10/1986, cu care opereaza Regia Națională a Pădurilor si Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. In cadrul proiectului “Programul de dezvoltare a silviculturii” mentionat, se prevede ca sistemul informational romanesc din silvicultura sa fie corelat si adaptat la EFICS pana in anul 2004. - In ceea ce priveste comercializarea materialului forestier de reproducere, in vederea transpunerii reglementarilor comunitare vor fi adoptate si implementate: 2003 – inlocuirea actualei reglementari cu un act normativ privind producerea si utilizarea materialelor forestiere de reproducere, care sa se armonizeze cu prevederile legislatiei europene; 2004 - revizuirea standardelor nationale in vigoare in conformitate cu anexele la directiva. - In ceea ce priveste constituirea Comitetului Permanent pentru Silvicultura, in anul aderarii se vor lua masurile necesare reprezentarii Romaniei in comitet. Aspecte institutionale Prin Hotararea Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile ulterioare, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a devenit autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. In cadrul ministerului, activitatea in domeniul silviculturii este organizata in doua directii: Directia strategii, politici si legislatie silvica si Directia regim si inspectie silvica. Directia strategii, politici si legislatie silvica are in structura doua servicii: Serviciul strategii, politici, legislatie silvica si cinegetica si Serviciul reconstructie ecologica si arii protejate, iar Directia regim si inspectie silvica are in componenta 4 servicii: Serviciul managementul padurilor private, Serviciul pentru controlul aplicarii regimului silvic, Serviciul fond forestier, amenajare si accesibilizare si Serviciul cinegetic. In subordinea ministerului functioneaza un numar de 16 inspectorate teritoriale de regim silvic si cinegetic, cu un numar total de 300 de posturi, care controleaza aplicarea si respectarea regimului silvic in intregul fond forestier national. In structura acestor inspectorate functioneaza subunitati teritoriale (ocoale de regim silvic). Regia Nationala a Padurilor, reorganizata potrivit Hotararii Guvernului nr. 173/2001, functioneaza sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, exercitand atributii de serviciu public cu specific silvic. Regia Naționala a Padurilor are ca obiect de activitate aplicarea Strategiei nationale in domeniul silviculturii si actioneaza pentru apararea, conservarea si dezvoltarea durabila a fondului forestier proprietate publica a statului, pe care il administreaza, precum si pentru gospodarirea si valorificarea vanatului, a pestelui din apele de munte si a celorlalte produse specifice fondului forestier, potrivit reglementarilor legale, in conditii de eficienta economica. Regia Nationala a Padurilor are in structura sa 38 de unitati fara personalitate juridica. Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) este unitatea specializata in structura Regiei Nationale a Padurilor, fara personalitate juridica, avand subunitati pentru cercetare-proiectare, ocoale silvice si baze experimentale in teritoriu. Ca principal gestionar al intregii informatii stiintifice si tehnice din domeniul silvic romanesc, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice presteza servicii in urmatoarele domenii de activitate: 1. cercetare stiintifica – proiectare tehnologica si de investitii – studii de impact si bilant de mediu – service; 2. protectia padurilor; 3. ecologie forestiera; 4. GIS si teledetectie; 5. vanatoare si salmonicultura; 6. amenajarea padurilor; 7. biometrie; 8. genetica; 9. proiectare de investitii.
» Inapoi
| 
