|
SECTORUL FITOSANITAR Sanatatea plantelor – organisme daunatoare (Directiva 2000/29; Directiva 93/85; Directiva 69/465; Directiva 69/464; Directiva 94/3; Directiva 98/22; Directiva 69/466; Directiva 92/76; Directiva 74/647; Directiva 92/90; Directiva 92/105; Directiva 93/50; Directiva 95/44; Directiva 98/57; Directiva 92/70; Directiva 93/51) Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie sau derogari. Romania solicita recunoasterea ca zona (zone) protejata pentru Cephalcia lariciphila si Hypoxylon mammatum. Aceasta solicitare se refera la Directiva 2000/29/CEE si la Directiva 92/76/CEE. Conform prevederilor Directivei 2000/29/CEE si Directivei 92/76/CEE, exista organisme daunatoare pentru care unele tari din Comunitate sunt declarate zone protejate. Cephalcia lariciphila si Hypoxylon mammatum sunt organismele daunatoare, pentru care Romania solicita statutul de zona (zone) protejata. Monitorizarea celor doua organisme daunatoare se va desfasura in perioada 2002-2004 in conformitate cu prevederile Directivei Comisiei 92/70/CEE. Prin proiectul PHARE 2001 care se va derula pe perioada 2002-2004, s-a solicitat asistenta tehnica pentru desfasurarea procesului de monitorizare. In cazul in care rezultatele monitorizarii vor fi corespunzatoare, Romania va putea fi inclusa pe lista Statelor Membre recunoscute ca zona (zone) protejata pentru aceste organisme daunatoare. Recunoasterea statutului de zona (zone) protejata se va face dupa aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana. Romania va inainta Comisiei Europene, la sfarsitul semestrului I al anului 2004, documentatia necesara in vederea recunoasterii zonei (zonelor) protejate pentru Cephalcia lariciphila si Hypoxylon mammatum. Solicitarea Romaniei in vederea recunoasterii ca zona (zone) protejata este motivata de faptul ca organismele daunatoare mai sus mentionate nu au fost semnalate pe teritoriul Romaniei in urma controalelor efectuate, desi exista conditii favorabile de stabilire a acestora. Plantele gazda ale acestor organisme ocupa suprafete mari in Romania, respectiv 18.541 ha Larix spp. si 99.866 ha Populus spp. Avand in vedere faptul ca Romania desfasoara o activitate importanta de import-export material lemnos si ca statutul de tara candidata se va transforma in statut de Stat Membru, este important ca teritoriul Romaniei sa fie mentinut liber de aceste organisme daunatoare, fata de care anumite tari din Uniunea Europeana sunt zone protejate. Situatia actuala Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor este autoritatea unica centrala din Romania, care coordoneaza si controleaza aplicarea prevederilor legale specifice in domeniul protectiei plantelor, prin Directia Fitosanitara. Baza legala a desfasurarii activitatii in domeniu este reglementata prin: Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.71/1999 privind reorganizarea activitatii de protectia plantelor si carantina fitosanitara, modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.17/ 2001, aprobata, modificata si completata prin Legea nr. 206/ 2001; Ordin nr.84/ 1999 privind reorganizarea activitatii de protectia plantelor si carantina fitosanitara care aplica prevederile Ordonantei nr. 71/1999. Directia Fitosanitara s-a infiintat in structura Ministerului Agriculturii , Alimentatiei si Padurilor cu rang de directie prin reorganizarea Agentiei Nationale Fitosanitare. Directia Fitosanitara are in structura sa 2 servicii , cu un numar total de 8 angajati din care 7 specialisti: •Serviciul de protectia plantelor si carantina fitosanitara •Serviciul de politie fitosanitara Directia Fitosanitara coordoneaza din punct de vedere tehnic urmatoarele institutii publice: • Laboratorul Central de Carantina Fitosanitara • Directiile Fitosanitare Judetene si a municipiului Bucuresti • Institutul de Cercetari pentru Protectia Plantelor Directia Fitosanitara are urmatoarele atributii principale: • organizarea activitatii de protectia plantelor si carantina fitosanitara pe intreg teritoriul tarii, dupa o conceptie unitara, care sa asigure sanatatea plantelor cultivate, a padurilor, pasunilor si fanetelor naturale si a altor forme de vegetatie utila precum si a produselor agricole depozitate •elaborarea strategiei fitosanitare privind protectia sanatatii plantelor, prevenirea introducerii si raspandirii pe teritoriul tarii a organismelor de carantina •elaborarea si promovarea proiectelor de acte normative care privesc activitatea de protectia plantelor si carantina fitosanitara si regimul produselor de uz fitosanitar, in scopul imbunatatirii si perfectionarii legislatiei nationale si al armonizarii acesteia cu legislatia comunitara •stabilirea normelor fitosanitare, unice si obligatorii pentru toate persoanele fizice sau juridice detinatoare de culturi agricole si alte forme de vegetatie utila, precum si pentru cei care depoziteaza, transporta si comercializeaza plante si produse vegetale • controlul aplicarii si respectarii tuturor dispozitiilor legale in domeniul fitosanitar si al produselor de uz fitosanitar • organizarea si urmarirea asigurarii dotarii tehnice si materiale a Directiilor Fitosanitare Judetene si a municipiului Bucuresti, a Laboratorului Central de Carantina Fitosanitara, a Laboratorului Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide din Plante si Produse Vegetale si a punctelor de control fitosanitar vamal • fundamenteaza si face propuneri anual privind necesarul de fonduri pentru actiunile de protectia plantelor si carantina fitosanitara, finantate de la bugetul de stat. Laboratorul Central de Carantina Fitosanitara este organul tehnic de specialitate prin care Directia Fitosanitara din M.A.A.P., rezolva operativ, la nivelul intregii tari, probleme privind carantina fitosanitara, prognoza si avertizarea pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor plantelor de cultura, precum si controlul fizico-chimic al produselor de uz fitosanitar din productia interna si din import in vederea omologarii. Laboratorul Central de Carantina Fitosanitara coordoneaza activitatea Inspectoratelor de carantina fitosanitara vamala, compartimente de lucru aflate in structura unitatii, prin care se asigura, controlul fitosanitar la punctele de trecere a frontierei de stat. De asemenea, participa la elaborarea proiectelor legislative in domeniu si la activitatea de instruire a inspectorilor fitosanitari, organizata de Directia Fitosanitara. Controlul fitosanitar al culturilor agricole, padurilor, pasunilor si altor forme de vegetatie utila, precum si al produselor agricole depozitate se efectueaza de catre inspectorii fitosanitari din cadrul Directiilor Fitosanitare teritoriale, pentru toti producatorii agricoli, indiferent de forma de proprietate (de stat sau privata). In Romania exista 42 Directii Fitosanitare Judetene, cu un numar de 940 de angajati, din care 70 % sunt specialisti si au ca principale atributii : • diagnoza si prognoza agentilor de daunare si avertizarea producatorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, privind aparitia si evolutia acestora •controlul fitosanitar al vegetalelor si produselor vegetale importate si exportate •depistarea si monitorizarea bolilor, a daunatorilor si buruienilor de carantina •testarea actiunii biologice a produselor de uz fitosanitar, in conditii de productie, in vederea omologarii •abilitarea agentilor economici pentru actiuni de comercializare si prestare de servicii cu produse de uz fitosanitar in conditiile legii •controlul calitatii pesticidelor •monitorizarea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara •urmarirea aplicarii tehnologiilor de cultura din domeniul protectiei plantelor •activitatea de politie fitosanitara Institutul de Cercetari pentru Protectia Plantelor desfasoara activitati de cercetare specifice , in domeniul entomologiei , nematologiei , bacteriologiei , virusologiei, micologiei , in scopul asigurarii protectiei plantelor impotriva organismelor daunatoare. Directia fitosanitara colaboreaza cu institutele si statiunile de cercetari din cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice si cu Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Sectorul organisme daunatoare in Romania este reglementat prin: - Ordonanta Guvernului nr. 136/ 2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania, aprobata si modificata prin Legea nr.214 / 2001; - Hotararea de Guvern nr. 1030/2001 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 136/ 2000; - Ordin nr.199/ 2000 privind persoanele imputernicite sa elibereze certificate fitosanitare pentru plante, produse vegetale sau articole reglementate destinate exportului; - Ordin nr.26/ 1999 privind masurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii si diminuarii pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus care produce putregaiul inelar al cartofului; - Ordin nr.27/ 1999 privind masurile pentru prevenirea raspandirii si diminuarea pagubelor produse de nematozii cu chisti (Globodera spp.) la cultura cartofului; - Ordin nr.28/1999 privind unele masuri de carantina pentru stavilirea si combaterea raiei negre a cartofului; - Ordin nr.29/ 1999 privind stabilirea procedurii de notificare a interceptarii unui transport sau a unui organism de carantina la importul plantelor, produselor vegetale si al altor articole reglementate, ca urmare a nerespectarii reglementarilor fitosanitare ale Romaniei ; - Ordin nr.80/2000 pentru aprobarea Normei privind conditiile minime necesare pentru efectuarea controlului fitosanitar vamal; - Ordin nr.81/2000 privind masurile pentru combaterea si prevenirea raspandirii paduchelui din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus; - Legea nr. 5/ 1982 privind protectia plantelor cultivate si a padurilor si regimul pesticidelor; - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de Stat a Romaniei; - Ordin nr.28/1993 privind masurile pentru limitarea raspandirii bolii si a pagubelor determinate de “ focul bacterian al rozaceelor “(Erwinia amylovora); - Ordin nr.5/ 1995 privind Lista organismelor de carantina a Romaniei; - Legea nr.75/ 1995 privind producerea, controlul calitatii , comercializarea si folosirea semintelor si materialului saditor , precum si inregistrarea soiurilor de plante agricole, modificata si completata cu Legea nr.57/ 1997, modificata si completata cu Legea nr. 131/1997 ; - Ordin nr.87/ 1999 privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor si alte acte normative secundare. Legislatia Romaniei este armonizata cu acquis-ul comunitar ( Directiva Consiliului 2000/29/CEE privind masurile de protectie impotriva introducerii in Statele Membre a organismelor daunatoare plantelor sau produselor vegetale, Directiva Consiliului 93/85/CEE privind lupta impotriva putregaiului inelar al cartofului, Directiva Consiliului 69/465/CEE privind lupta impotriva nematozilor cu chisti ai cartofului, Directiva Consiliului 69/ 464/CEE privind lupta impotriva bolii raia neagra a cartofului, Directiva Comisiei 94/3/CEE privind procedura de notificare a interceptarii unui transport sau a unui organism daunator din terte tari, care prezinta un risc fitosanitar iminent, Directiva Comisiei 98/22/CEE privind conditiile minime necesare pentru efectuarea controlulu fitosanitar in Comunitate, la punctele de inspectie, altele decat cele de la locul de destinatie al plantelor, produselor vegetale si altor obiecte provenite din terte tari, Directiva Consiliului 69/466/CEE privind combaterea paduchelui din San Jose ). Prevederile Directivei 92/76/CEE privind recunoasterea zonelor protejate din Comunitate vor fi adoptate de legislatia Romaniei in momentul aderarii la Uniunea Europeana. Transpunerea acquis-ului Armonizarea cu cerintele comunitare in sectorul organisme daunatoare, va continua prin adoptarea si implementarea urmatoarelor acte legislative: 2001: - Ordin privind controlul tortricidelor frunzelor de garoafa, armonizat cu Directiva Consiliului 74/647/CEE (decembrie) - Ordin privind obligatiile producatorilor si importatorilor de plante, produse vegetale sau articole reglementate si detaliile inregistrarii acestora, armonizat cu Directiva Comisiei 92/ 90/CEE (decembrie) 2002: - Ordin privind pasaportul fitosanitar folosit in circulatia anumitor plante, produse vegetale sau articole reglementate in Romania, armonizat cu Directiva Comisiei 92/105/CEE - Ordin privind inregistrarea producatorilor, depozitelor si centrelor de expediere a cartofilor de consum (Directiva Comisiei 93/50/ CEE) - Ordin privind conditiile in care anumite organisme daunatoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate pot fi introduse sau deplasate in Romania pentru testari, in scopuri stiintifice sau pentru lucrari de selectie varietala (Directiva Comisiei 95/44/CEE) - Ordin privind controlul la Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. (Directiva Consiliului 98/57/CEE) 2005: - Ordin privind circulatia anumitor plante, produse vegetale sau articole reglementate printr-o zona protejata din Romania ( Directiva Comisiei 93/51/CEE) 2002 – 2004: Se va desfasura gradual, monitorizarea in scopul recunoasterii zonelor protejate in Romania, prin: - Ordin privind regulile detaliate ale monitorizarii ce trebuie desfasurata in scopul recunosterii zonelor protejate in Romania (Directiva Comisiei 92/70/CEE) In perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana se are in vederea intarirea controlului fitosanitar la viitoarea granita externa a Uniunii Europene, prin asigurarea conformitatii cu prevederile Directivei 98/22/CEE. Reteaua de control fitosanitar vamal cuprinde in prezent un numar de 20 Inspectorate de carantina fitosanitara vamala (ICFV) amplasate in principalele puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei. Pe termen mediu (2002-2004) se are in vedere, reducerea numarului acestora pana la 15 ICFV. Pe termen lung se preconizeaza mentinerea unui numar de 8 ICFV – uri (la viitoarea granita externa a Uniunii Europene): Halmeu (rutier, feroviar), Dornesti-Siret (rutier, feroviar) - la granita cu Ucraina; Iasi (rutier, feroviar), Albita (rutier), Galati (rutier, feroviar, port fluvial) – la granita cu Moldova; Constanta (port maritim) – la Marea Neagra; Bucuresti (aeroport); Stamora Moravita-Timisoara (feroviar, rutier, aeroport) – la granita cu Iugoslavia. Aceste 8 ICFV-uri vor fi modernizate si dotate corespunzator cerintelor Uniunii Europene, in perioada 2002-2005. Intarirea sistemului de control fitosanitar vamal la viitoarea granita externa a Uniunii Europene si armonizarea metodelor de lucru cu cele comunitare, constituie o preocupare prioritara pentru autoritatile Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. In acest sens se au in vedere urmatoarele obiective : •implementarea Dir.98/22/CEE prin asigurarea echipamentelor necesare efectuarii controlului fitosanitar vamal; •modernizarea spatiilor existente; •dezvoltarea unui sistem informational care sa asigure imbunatatirea mijloacelor de comunicare tehnica intre inspectoratele de carantina fitosanitara vamala, Laboratorul Central de Carantina Fitosanitara si Directia Fitosanitara din MAAP; •familiarizarea inspectorilor fitosanitari vamali cu legislatia UE, privind controlul fitosanitar vamal Romania va asigura dezvoltarea capacitatii laboratoarelor, imbunatatirea metodelor si tehnicilor de laborator, din surse proprii si cu sprijin comunitar, pentru a asigura desfasurarea activitatii acestora la standarde internationale. Se va continua dezvoltarea sistemului informatic national care va asigura legatura dintre Directiile fitosanitare judetene si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor – Directia Fitosanitara. Calitatea semintelor si materialului de reproducere (Directivele Consiliului 66/400/CEE, 66/401/CEE, 66/402/CEE, 66/403/CEE, 68/193/CEE, 69/208/CEE, 70/457/CEE, 70/458/CEE, 91/682CEE, 92/33/CEE, 92/34/CEE, 98/56/CE si legislatia Comisiei CE). Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul in acest domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Situatia actuala Productia de seminte pentru insamantare si a materialului de reproducere vegetativ si a materialului de plantare are o indelungata traditie in Romania. Suprafata si productia semintelor certificate a scazut gradual dupa anul 1991 de la 675 mii ha la 245 mii ha in anul 2001. Aproximativ 2,3 % din suprafata arabila a fost folosita pentru productia de 636 mii tone seminte certificate in 1999, dar numai 68 % din aceasta productie a fost certificata final pentru comercializare. Semintele de cereale ocupa aproximativ 91 % din productia de seminte. Productia materialului de plantare fructifer a scazut constant dupa anul 1991, de la 6700 mii bucati la 1700 mii bucati in anii 1997 - 1999. Materialul de plantare viticol a scazut de la 14000 mii bucati, in 1991, la 1000 mii bucati in anul 1999. Cauza reducerii productiei de seminte si materialului de reproducere si material de plantare este cerinta pietei prin diminuarea cererii noilor proprietari care nu au bani pentru imputuri si folosesc seminte din recolta proprie sau nu inlocuiesc pomii fructiferi sau vita de vie. Exportul de seminte situeaza Romania pe locul 11 intre tarile afiliate la OECD in anul 1998/1999 si locul 13 in anul 1999/2000, in majoritate destinat catre statele comunitare (cca. 90 %) in baza echivalentei acordata de Consiliul EC (Directiva 95/514/EC, amendata). Materialul de reproducere si materialul de plantare fructifer sau viticol se exporta ocazional, cantitati mai importante sau exportat din material portaltoi viticol pe baza derogarii Comisiei EC solicitata de Austria. Importurile de seminte sunt destul de reduse, cantitati mai importante se acopera la semintele de legume, precum si a semintelor pentru multiplicare importate si exportate in tarile comunitare, in special din speciile oleaginoase si furajere. Sectorul semintei si a materialului saditor (de propagare) a fost reglementat in 1971 prin Legea nr. 13 si legislatia secundara care prevedea reguli si standarde nationale pentru productia interna si schemele si metodele OCDE si ISTA pentru export. Romania s-a afiliat la schemele OCDE pentru certificarea semintelor destinate comertului international in anii 1970 – 1971 si de asemenea, la Asociatia Internationala pentru Testarea Semintelor (ISTA). Legislatia curenta, Legea nr. 75/1995 amendata in 1997 si reglementarile de aplicare a Legii sunt armonizate cu legislatia comunitara aparuta pana in anul 1995 (Directivele Consiliului 66/400/CEE, 66/401/CEE, 66/402/CEE, 66/403/CEE, 68/193/CEE, 69/208/CEE, 70/457/CEE, 70/458/CEE, 91/682CEE, 92/33/CEE, 92/34/CEE, si legislatia Comisiei CE). In acord cu acquisul, reglementarile privind testarea si inregistrarea soiurilor in Catalogul national (Directivele Consiliului 66/403/CEE, 68/193/CEE, 70/457/CEE, 70/458/CEE, 91/682/CEE, 92/34/CEE si legislatia in domeniu a Comisiei CE) sunt in prezent armonizate. Soiurile sunt testate pentru distinctie, uniformitate, stabilitate si noutate, (DUS) si valoare culturala si de utilizare (VCU). Soiurile testate si inregistrate in Catalogul Comun sau in Cataloagele statelor membre EC sunt considerate echivalente cu cele din Catalogul soiurilor din Romania si astfel sunt admise la import si comercializare in Romania. Cerintele speciale (Directiva Consiliului 98/95CE) pentru introducerea in Catalogul soiurilor a varietatilor genetic modificate sunt armonizate. In acord cu regulile de certificare prevazute in acquis, inspectia oficiala in camp, inspectia in toate etapele procesarii, sigilarea si etichetarea, prelevarea probelor si examinarea oficiala, sunt aplicate in Romania. Regulile privind forma, marimea, culoarea si informatiile etichetelor oficiale, sunt armonizate. Organizarea testelor in parcele de post-control se face conform prevederilor din schemele OCDE si regulilor CE. Producatorii si furnizorii de seminte si material de reproducere sunt autorizati, supravegheati si monitorizati de autoritatea de control si certificare – Inspectia de Stat pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor (ISCSMS) din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si reteaua teritoriala de control si certificare. Un sistem de informatizare computerizat al producerii, inspectiei in camp si certificarii semintelor si materialului de reproducere, imprimarea documentelor si etichetelor oficiale a fost implementat incepand cu anul 1998. In luna iulie 2001 a fost lansat pe internet pagina de web ISCSMS. Regulile comunitare privind prezenta organismelor daunatoare care diminueaza economic semnificativ calitatea semintelor si materialului de propagare si plantare este armonizata (Directivele Consiliului 66/400/CEE, 66/401/CEE, 66/402/CEE, 66/403/CEE, 68/193/CEE, 69/208/CEE, 70/458/CEE, 91/682/CEE, 92/33/CEE, 92/34/CEE). Reglementarile fitosanitare prevazute in Directiva 29/2000/CE sunt in curs de armonizare. Prevederile comunitare privind testarea, introducerea in mediu inconjurator si pe piata a varietatilor modificate genetic (Directiva Consiliului 90/220/CEE) sunt armonizate in legislatia romana in anul 2000 (O.G. nr. 49/2000). Adoptarea si Implementarea acquis-ului Romania a realizat adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar din anul 1997 cand a adoptat modificarea Legii nr. 75/1995 si legislatia secundara, care au fost armonizate cu legislatia prevazuta de directivele de baza si legislatia de implementare a CE aparuta pana in anul 1995. In anii 1998 - 2000 aceasta legislatie a fost implementata in activitatea curenta. In anii 2001 - 2002 se va adopta legislatia romana care va transpune in intregime legislatia comunitara privind calitatea semintelor si materialului de reproductie vegetativ. O noua Lege a semintelor este in curs de adoptare in vederea completarii legislatiei romane cu amendamentele Directivelor Consiliului (96/72/CE, 96/18/CE, 96/72/CE, 96/16/CE, 97/90/CE, 98/111/CE, 98/95/CE, 98/96/CE, 98/56/CE). 2002 : - Reglementarile de implementare a acquis-ului comunitar vor fi transpuse prin Ordine ale ministrului agriculturiii, alimentatiei si padurilor - Implementarea graduala in ceea ce priveste reglementarea acreditarii si supravegherea oficiala pentru inspectia in camp, ridicarea probelor si analiza semintelor - Implementarea graduala in ceea ce priveste supravegherea si monitorizarea si acreditarea furnizorilor pentru materialul de reproducere vegetativ, in cooperare cu sectorul fitosanitar - Incepand cu anul 2002 se va introduce pasaportul plantelor pentru materialul de reproductie in colaborare cu autoritatea fitosanitara - In anul 2002 se vor transpune reglementarile privind plantele ornamentale (Directiva Consiliului 98/56/CE) Legislatia nationala in sectorul semintelor si materialului de plantare va fi armonizata in intregime cu acquis-ul in anul 2002, iar implementarea acestuia se va face gradual in 2002 - 2004. - Intarirea capacitatii administrative a Inspectiei de Stat pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor (ISCSMS) din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. ISCSMS este autoritatea oficiala desemnata pentru controlul si certificarea semintelor si materialului saditor, inregistrarea, supravegherea, monitorizarea si acreditarea producatorilor si furnizorilor implicati profesional in domeniul semintelor si materialului de reproducere ISCSMS isi exercita atributiile in teritoriu prin 30 de Inspectorate Teritoriale pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor (ITCSMS) si Laboratorul Central pentru Controlul Calitatii Semintelor (LCCCS) care este reacreditat de catre ISTA. In reteaua ISCSMS lucreaza 471 persoane la 1 iulie 2001 (214 inspectori de camp, 154 personal de laborator, 100 personal administrativ si 3 persoane la nivel central). ISCSMS si reteaua teritoriala de control si certificare va functiona in anul 2006 ca o institutie publica independenta, non-profit, autofinantata, cu un numar optim de personal care sa acopere toate activitatile prevazute in acquis-ul comunitar. Testarea si inregistrarea soiurilor in catalogul national si administrarea Catalogului oficial a soiurilor de plante de cultura este sub autoritatea Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor (ISTIS). Acesta efectueaza verificarile in parcele de post-control pe probele trimise de reteaua ISCSMS si ii pune acestuia la dispozitie rezultatele din parcelele de verificare. ISTIS isi desfasoara activitatea in 4 centre pentru testarea DUS a soiurilor de plante agricole, in 4 centre pentru testarea DUS a soiurilor de plante horticole si in 24 centre pentru examinarea VCU a soiurilor de plante. In reteaua ISTIS lucreaza un numar de 220 persoane (67 experti, 30 personal de laborator, 50 personal administrativ si 73 personal muncitor). In anii 2000 2002, sectorul de seminte si material saditor beneficiaza de sprijinul Olandei in cadrul a 2 proiecte PSO pentru intarirea capacitatii administrative in vederea accesului la U.E. in valoare de aproximativ 500 mii EURO. In anii 1998, 1999 si 2000, au fost alocate resurse financiare din resurse proprii de certificare si din resurse bugetare, pentru echipamente, modernizarea cladirilor si laboratoarelor, dezvoltarea sistemului informational, instruirea personalului in procedurile practice EC. In perioada 2001 - 2006, va continua intarirea capacitatatii administrative a autoritatii de control si certificare prin cresterea treptata a resurselor proprii din taxe de inregistrare, certificare, testare, supraveghere si acreditare pentru acoperirea necesitatilor financiare si reducerea alocatiilor bugetare. Pana la aderare se va dezvolta capacitatea furnizorilor de seminte si material de plantare, de intarire a managementului calitatii si a protectiei drepturilor de autor al varietatilor de plante. Protectia noilor soiuri de plante (Reglementarea CE nr. 2100/94) Romania accepta acquis-ului in domeniul protectiei comunitare a noilor soiuri de plante si are legislatia armonizata (Reglementarea CE nr. 2100/94) prin Legea nr. 255/1998 si HG/200/2000. Situatia actuala Legislatia Romaniei in domeniul protectiei juridice a noilor soiuri de plante este armonizata cu Reglementarile Comunitare privind noile soiuri de plante prezente in special in Reglementarea Consiliului nr. 2100/94/CE si Reglementarile Comisiei nr. 1238/95/CE si nr.1239/95/CE. Cadrul legislativ in Romania este constituit de Legea privind protectia noilor soiuri de plante (Legea nr. 255/1998) si Regulamentul de aplicare al legii (HG/200/2000). Legea nr. 255 se bazeaza pe actul Conventiei Internationale pentru protectia noilor soiuri de plante (UPOV) din anul 1991. Regulamentul a fost aprobat prin HG/200/2000 si publicat in Monitorul Oficial din 17.03.2000. Începand cu data de 16 martie 2001, Romania a devenit stat parte contractuala la Conventia privind protectia noilor soiuri de plante (UPOV). Legea privind protectia noilor soiuri de plante nr. 255/1998 este administrata de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si de Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Adoptarea si Implementarea acquis-ului In momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, se vor aplica prevederile Reglementarii CEE nr. 2100/94 privind protectia comunitara a noilor soiuri de plante. Dupa aderare, sistemul de protectie national instrumentat de Oficiul de Stat pentru Inventii si marci va functiona in paralel cu sistemul de protectie comunitar instrumentat de Oficiul Comunitar al Varietatilor de Plante. Sanatatea plantelor – produse de uz fitosanitar (Directiva 76/895, Directiva 86/362, Directiva 90/642, Directiva 86/363, Directiva 79/700, Directiva 79/117, Directiva 91/414 ) Acceptarea acquis-ului Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie sau derogari. Situatia actuala In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, responsabilitatea privind omologarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar in agricultura si silvicultura este impartita intre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Directia Fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, coordoneaza din punct de vedere tehnic directiile fitosanitare judetene si a municipiului Bucuresti, laboratorul pentru controlul calitatii produselor de uz fitosanitar din cadrul Laboratorului Central de Carantina Fitosanitara, Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide in Plante si Produse Vegetale si colaboreaza cu institutele si statiunile de cercetari din cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, cu Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. A fost infiintat in anul 2000, prin proiectul RO/IB/AGR 01, Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide in Plante si Produse Vegetale si de asemenea a fost elaborata si aprobata legislatia aferenta desfasurarii activitatii acestuia. Laboratorul efectueaza analize oficiale pentru determinarea calitativa si cantitativa a reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale destinate importului, exportului si consumului intern si monitorizarea acestora. Laboratorul desfasoara urmatoarele activitati principale: analizeaza probele de plante si produse vegetale prelevate de inspectorii fitosanitari, interpreteaza rezultatele acestora si informeaza Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor asupra rezultatelor si masurilor ce se impun in cazul depasirii nivelurilor maxime stabilite de legislatia in vigoare conform legislatiei UE; stabileste metodele de analiza a reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale conform cerintelor Directivei Consiliului 91/414/CEE; studiaza ratele de degradare a reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale; evalueaza nivelul si comportamentul reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale in vederea omologarii acestora; intreprinde masurile necesare in vederea acreditarii Laboratorului conform cerintelor UE privind metodele de analiza a reziduurilor pe substanta activa, planta, produs vegetal si tipul de aparat; elaboreaza lucrari de sinteza si colaboreaza la realizarea de studii comparative privind evolutia reziduurilor de pesticide pe plan intern si international. Sanatatea plantelor – omologarea produselor de uz fitosanitar, importul, comercializarea si utilizarea acestora in Romania precum si determinarea reziduurilor de pesticide, sunt reglementate prin: - Ordin comun al MAAP, MSF si MAPM nr.8343/718/444/ 1995 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Comisiei interministeriale de omologare a produselor de uz fitosanitar si procedura de omologare a acestora, in vederea fabricarii, comercializarii si utilizarii lor in agricultura si silvicultura; - Ordin comun al MAAP, MSF si MAPM nr. 52676/591/462/ 1998 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Comisiei interministeriale de omologare a produselor de uz fitosanitar si procedura de omologare a acestora, in vederea fabricarii, comercializarii si utilizarii lor in agricultura si silvicultura; - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.262/2000 privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide in plante si produse vegetale; - Ordin comun al MAAP si MSF nr. 95/224/2001 privind stabilirea limitelor maxime de reziduuri de pesticide in plante si produse vegetale; - Ordin MAAP nr. 356/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind limitele maxime stabilite pentru reziduuri de pesticide, reziduuri de medicamente de uz veterinar si alti contaminanti in produsele de origine animala - Ordin nr. 29/ 2001 pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante si produse vegetale in vederea efectuarii analizelor de laborator pentru determinarea nivelului de reziduuri de pesticide; - Legea nr.5/ 1982 privind protectia plantelor cultivate si a padurilor si regimul pesticidelor; - Ordin nr. 20/ 1985 privind interzicerea folosirii insecticidelor organoclorurate pe baza de DDT si HCH tehnic; - H.G. nr. 340 / 1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator, modificata si completata cu H.G. nr. 437/ 1992; - Ordin nr.48/ 1994 cu privire la constituirea comisiei de abilitare a agentilor economici importatori de pesticide si ingrasaminte chimice; - Ordonanta Guvernului nr.4/1995 privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura, aprobata prin Legea nr. 85/199 si alte acte normative secundare. Legislatia Romaniei este armonizata cu acquis-ul comunitar (Directiva Consiliului76/895/CEE privind fixarea limitelor maxime de reziduuri de pesticide in si pe fructe si legume, Directiva Consiliului 86/362/CEE privind fixarea limitelor maxime de reziduuri de pesticide in si pe cereale, Directiva Consiliului 90/642/CEE privind fixarea limitelor maxime de reziduuri de pesticide in si pe anumite produse de origine vegetala, incluzand fructele si legumele, Directiva Consiliului 86/363/CEE privind fixarea limitelor maxime de reziduuri de pesticide in alimente de origine animala, Directiva Comisiei 79/700/CEE privind metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide in/pe fructe si legume). Legislatia Romaniei este partial armonizata cu prevederile acquis–ului comunitar din Directivele Consiliului 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar si 79/117/CEE privind interzicerea introducerii pe piata si utilizarii produselor de uz fitosanitar care contin anumite substante active. Transpunerea acquis-ului Armonizarea cu cerintele comunitare privind omologarea produselor de uz fitosanitar, comercializarea si folosirea acestora, va continua prin adoptarea si implementarea urmatoarelor acte legislative: 2002: - Ordin privind interzicerea plasarii pe piata si utilizarii pe teritoriul Romaniei a produselor de uz fitosanitar continand anumite substante active, armonizat cu Directiva Consiliului 79/117/CEE si Directiva Consiliului 91/414/CEE Prevederile Directivei 91/414/CEE vor fi transpuse in legislatia Romaniei pana la aderare. Igiena plantelor (Reglementarea 194/97 care stabileste limitele maxime pentru anumiti contaminanti in alimente; Directiva 98/53/CE privind metode de prelevare a probelor si de analiza utilizate in controlul oficial al concentratiilor de contaminanti din alimente; Reglementarea 315/93 care stabileste proceduri comunitare pentru contaminantii din alimente) Adoptarea si implementarea acquis-ului Prin Ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, privind contaminantii din produsele alimentare au fost transpuse in totalitate prevederile Directivelor comunitare in domeniu. Ordinul va intra in vigoare in 2003. Informatii suplimentare sunt furnizate prin Documentul de pozitie al Romaniei pentru Capitolul 1 – Libera circulatie a marfurilor Nutritia animalelor (Directivele Consiliului, 70/373, 86/174 CEE, 70/524 CEE,87/153/CEE, 93/74 CE, 82/471/CEE,83/228/CEE,93/113/CEE,92/87/CEE,74/63/CEE,85/382CEE,91/516/CEE, 80/511/CEE,82/475/CEE,91/357/CEE,90/167/CEE,DirectiveleConsiliului 64/433/CEE, 80/215/CEE) Situatia actuala In prezent, reglementarea nationala referitoare la nutritia animalelor este Legea nr.2/1982 privind normele de furajare pe specii si categorii de animale. Adoptarea si implementarea acquis-ului Reglementarile comunitare privind nutritia animalelor vor fi transpuse in legislatia nationala pana la 31.12.2003, urmand ca acestea sa fie implementate in mod gradual pana la data de 31.12.2006. ACORDURI INTERNATIONALE BILATERALE IN DOMENIUL VETERINAR SI FITOSANITAR In domeniul veterinar Situatia actuala Romania este membra fondatoare a Oficiului International de Epizootii, este membra a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, a Organizatiei Mondiale a Comertului si este parte semnatara a Acordului pentru masuri sanitare si fitosanitare. Romania a incheiat conventii interguvernamentale bilaterale in domeniul sanitar veterinar cu un numar de 22 tari pana in anul 1989, 18 conventii in domeniul sanitar veterinar dupa 1989. Au fost negociate 4 conventii bilaterale cu tari asociate si terte care se afla in curs de aprobare si semnare, iar 10 conventii cu tari terte sunt in curs de negociere. Conventiile privind cooperarea in domeniul veterinar au ca scop principal asigurarea unei protectii corespunzatoare si echivalente a teritoriilor impotriva introducerii si transmiterii bolilor la animale si a celor cauzate de produsele de origine animala prin activitatile de import, export si tranzit. Conventiile sunt incheiate pe o perioada de 5 ani, care se prelungeste in mod automat pentru urmatorii 5 ani, in cazul in care una dintre tari nu notifica celeilate intentia de a renunta, cu 6 luni inaintea perioadei de expirare. Aceste Conventii in domeniul sanitar veterinar fac referire la activitati de cooperare reciproca cum ar fi schimburile de informatii si documentatii de specialitate cu referire la situatia epizootologica din teritoriile lor, la schimburile reciproce de specialisti, in vederea facilitarii comertului cu animale, produse de origine animala si alte materii supuse controlului veterinar, fara sa afecteze sau se interfereze cu legislatia UE. In domeniul fitosanitar Situatia actuala Romania este membra a Organizatiei Europene si Mediteraneene pentru Protectia Plantelor, membra a Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite, membra a Organizatiei Mondiale a Comertului si este parte semnatara a Acordului pentru masuri sanitare si fitosanitare si a Conventiei internationale privind protectia plantelor, incheiata la Roma in anul 1951. Romania a incheiat conventii interguvernamentale bilaterale in domeniul fitosanitar, care sunt in vigoare, cu un numar de 11 tari pana in anul 1989 si 11 tari dupa 1990. Au fost negociate 3 conventii bilaterale care sunt semnate si se afla in curs de aprobare, iar 17 conventii bilaterale sunt in curs de negociere. Conventiile fitosanitare stimuleaza cooperarea bilaterala in domeniul protectiei plantelor si carantinei fitosanitare si faciliteaza comertul cu plante si produse vegetale, luand in considerare prevederile Conventiei Internationale pentru Protectia Plantelor, ale Acordului Organizatiei Mondiale a Comertului asupra aplicarii masurilor sanitare si fitosanitare, precum si principiile carantinei vegetale legate de comertul international. La data aderarii, acordurile bilaterale incheiate de Romania cu state terte in domeniul veterinar si fitosanitar isi vor inceta valabilitatea. In calitate de Stat Membru, la data aderarii, Romania va deveni parte la acordurile internationale in domeniu ale Uniunii Europene. Adoptat de Guvernul României în sedința sa din 6 decembrie 2001
» Inapoi
| 
