|
Materialele plastice sunt produse sintetice macromoleculare din care, prin prelucrare mecanica sau termica, se poate obtine o mare varietate de obiecte. Materialele plastice sunt anorganice (sticla, ceramica) si organice sau carboplaste (rasini naturale, mase plastice artificiale etc.). 1. Materiale plastice anorganice. Sticla Sticla este un material plastic anorganic mult utilizat pentru confectionarea de ambalaje destinate produselor alimentare lichide si pastoase. In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele proprietati fizice si chimice ale sticlei, avantajele si dezavantajele utilizarii sale ca material pentru confectionarea ambalajelor folosite in industria alimentara si utilizarile in industria alimentara. Proprietatile, avantajele si dezavantajele utilizarii sticlei ca material de ambalaj | Aspect | - Material amorf, transparent, diferit colorat - Desi la temperatura ambianta are caracteristicile unui solid, sticla este un lichid supraracit | | Compozitie Si structura | - Formula generala: SiO2(Na20)m(CaO)n
- Contine diferiti oxizi ai metalelor (ca materiale auxiliare): magneziu, aluminiu, plumb, zinc, bariu, bor, potasiu, litiu, fier, crom, nichel etc. - Adaosurile alcaline (Na2CO3 sau K2CO3) reduc temperatura de topire si vascozitatea sillicei(SiO2) - Carbonati! de Ca si Mg sunt stabilizatori, prevenind dizolvarea sticlei in apa - Adaosul de plumb confera o mai mare claritate si stralucire - Adaosul de alumina mareste duritatea si durabilitatea - Adaosul de bor reduce procesul de pierdere a Na din retea - Are structura tridimensionala, un atom de Si fiind inconjurat de 4 atomi de oxigen cu formarea unui tetraedru | | Avantajele utilizarii ca material de ambalaj | - Insolubila in apa
- Rezistenta la actiunea acizilor si bazelor
- Inerta chimic in contact cu produsele alimentare - Impermeabila la gaze, vapori, lichide si arome - Nu are miros si nu retine mirosurile - Este rigida (isi mentine formele initiale) - Este transparenta (permite controlul vizual al continutului) - Este igienica - se spala usor - Poate fi obtinuta in forme din cele mai diverse si in culori variate care permit alegerea culorii convenabile asigurarii protectiei impotriva radiatiilor daunatoare | | Dezavantajele utilizarii ca material de ambalaj | - Fragilitate: crapa sub actiunea socurilor mecanice sau termice
- Greutate relativ mare
- Depozitare dificila
- Imbatranire sub actiunea agentilor atmosferici (formare de depuneri albicioase); regenerarea se produce prin clati re cu o solutie 1-2% HCI | | Proprietatile fizice ale sticlei | Mecanice: - fragilitate exprimata prin: - rezistenta la presiunea interna - rezistenta la solicitare verticala - rezistenta la lovire - rezistenta la zgarieturi si rosaturi Termice: - sticla are o buna conductibilitate termica - rezistenta la soc termic (maximum 35°C) Optice: transparenta: - absorbtia in vizibil: sticla incolora cu grosime de 1 mm iasa sa treaca 92% din lumina incidenta -absorbtia in ultraviolet permeabilitatea se reduce (razele UV sunt absorbite) prin utilizarea oxidului de cadmiu, sulfatului de cadmiu si oxidului de ceriu in compozitia sticlei - absorbtia razelor X: sticla cu plumb si bariu absoarbe mai bine aceste radiatii, absorbtia fiind, evident, functie de grosimea sticlei | | Toxicologie | Sticla nu este toxica pentru produsele alimentare, fiind inerta fata de acestea (produse care se depoziteaza la temperatura ambianta) | | Tipuri de sticla | Silico-calco-sodica folosita pentru: pahare si flacoane; are rezistenta chimica mai mica Cu adaos de Al in cantitate mica, este mai rezistenta chimic Cu continut mai ridicat in calcar (calco-sodica) are elasticitate marita (este mai putin fragila), fiind folosita pentru butelii De s/7/ce: rezistenta la acizii slabi concentrati, cu exceptia HF | | Agenti de colorare, efectul produs si utilizare | 0,02-0,08% Fe203 sau CeO2, Ti02 | Incolora, absoarbe radiatiile UV | Butelii pentru lapte, sucuri, apa minerala, borcane pentru produse din legume si fructe | | | 0,08-0,1 5% Fe203 | Culori intre albastru si galben | Apa minerala, vin alb | | | 0,8-1,2%Fe203 | Verde deschis | Butelii pentru sampanie, bere, vin | | | Cr2O3, Fe2O3 + + Cr203 + CuOj V2O3 | Verde | Butelii pentru vin, bere | | | 2-2,5% Fe2O3 | Verde inchis | Sampanie | | | MnO2 | Galben inchis | Butelii pentru bere, vin rosu | | | MnO, MnO + Fe2O3, TIO2 + Fe203, MnO + Ce02 | Maro | Butelii pentru bere | 2. Materiale plastice organice Materialele plastice organice sunt substante organice macromoleculare in stare pura sau sub forma de amestecuri continand diferite materiale de adaos si umplutura (plastifianti, stabilizatori, coloranti, acceleratori de polimerizare sau condensare etc.) capabile sa treaca prin incalzire in stare plastica si sa pastreze dupa intarire forma data. Masele plastice folosite in domeniul ambalajelor pot fi pe baza de produse de condensare (rasini fenolice, anionice etc.), produse de polimerizare (rasini polivinilice, polistirenice, polietilenice etc.), polimeri naturali modificati chimic (rasini pe baza de celuloza, rasini proteice etc.). Dupa comportarea la incalzire aceste materiale se impart in: - produse termoplastice care supuse incalzirii se inmoaie si pot fi prelucrate prin presare, valtuire etc. Dupa racire se solidifica, iar printr-o noua incalzire devin din nou plastice, procesul acesta putand fi repetat; -produse semitermoplastice care supuse incalzirii se inmoaie si se pot prelucra similar cu cele termoplastice, dar care conduc, dupa racire, la un produs putin plastic la cald; -produse monoplaste sau termorigide (termoreactive) care se inmoaie la incalzire putand fi prelucrate ca in cazurile anterioare, dar care, apoi, se intaresc ireversibil. Produse termoplastice. Produsele termoplastice sunt clasificate din punct de vedere al structurii chimice in poliolefine, olefine substituite, copolimeri ai etilenei, poliamide, acrilonitrili si polimeri asociati , derivati celulozici, poliacrilati si poli-carbonati. In tabelele mentionate sunt prezentate proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea principalelor produse termoplastice folosite la confectionarea ambalajelor destinate produselor alimentare. Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea poliolefinelor in industria alimentara | Polietilena (polietena) PE | | Sortimente utilizate in industria alimentara Caracteristici | PE de inalta presiune sau densitate mica LDPE (Low Density Polyethylene) | PE de medie presiune sau densitate medie MDPE (Medium Density Polyethylene | PE de joasa presiune sau densitate inalta HDPE (High Density Polyethylene | | Masa moleculara | 10000-50000 | | 20000-3000000 | | Densitate, kg/mj | 920 - 930 | 930 - 940 | 940 - 960 | | Temperatura de inmuiere, °C | 100-110 | | 123-127 | | Temperatura de topire, °C | 120-180 | 120-180 | 135-180 | | Rezistenta la intindere, MPa | 9-15 | 21 | 28 | | CHa/IOOOatomiC | 20-33 | 5-7 | <1,5 |
| Polietilena (polietena) PE | | Proprietati | - Masa alba, dura, flexibila, transparenta, partial cristalizata
-Inerta chimic fata de majoritatea reactivilor chimici pana la 60°C, peste care devine sensibila la actiunea unor acizi tari concentrati si a unor agenti oxidanti si devine solubila in hidrocarburi alifatice, aromate si clorurate - Rezistenta la soc foarte buna - Buna rezistenta la intindere, spargere, lovire si rupere pana la -60°C - Bariera excelenta impotriva apei si vaporilor de apa - Permeabila la unele lichide si gaze, indeosebi sub forma de folie Rezistenta fata de acizi, baze si solutii anorganice - LDPE sensibila la hidrocarburi, hidrocarburi halogenate, grasimi si uleiun vegetale si animale, care sunt absorbite determinand inmuierea - LDPE cu adaos de poliizobutena are rezistenta la solventi polari s mpermeabilitatea la gaze mai mari -HDPE are proprietati mecanice superioare LPDE | | Toxicologie | - Polimer inalt insolubil si in general inert - PE cu adaos de antioxidanti (care nu sunt toxici) nu se foloseste pentru confectionarea ambalajelor destinate produselor alimentare - PE cu adaos de pigmenti, de exemplu negru de fum, este admisa, da acesta trebuie sa fie pur si lipsit de carburi cancerigene | | Utilizare | -Sub forma de folii simple -Sub forma de folii complexate cu folie de aluminiu sau celofan - Accesorii pentru ambalaje (dopuri pentru butelii) - Diferite ambalaje (butelii diverse) - Alte accesorii | | Polipropena (polipropilena) PP | | Proprietati | - Produs cristalin, incolor, inodor, cu densitate 900 kg/m3 si punctul de topir ridicat (165... 170°C) - Macromolecula este formata din lanturi lungi liniare, neramificate, car confera propilenei proprietati mecanice excelente si o mare rezistent termica - Este mai fragila decat polietilena de inalta densitate - Nu da fenomenul de fisurare prezent la alte poliolefine, iar ambalajele d polipropilena Se pot steriliza la 115...120°C - Se poate prelucra prin injectare si extrudare - Rezistenta la soc scade in apropierea lui 0°C; aceasta se evita pri adaugarea unor cantitati reduse de cauciuc sintetic sau prin utilizare copolimerului etileno-propilena | | Polipropena (polipropilena) PP | | Toxicologie | La temperaturi cuprinse intre 0 si 100°C este insolubila si inactiva fata de cea mai mare parte a produselor alimentare. | | Utilizare | - Ambalaje variate (tuburi deformabile, cutii, saci impletiti din fire de PP etc.)
- Pelicule simple sau complexe (stratificate cu alte materiale)
| | Polibutena | | Proprietati | - Densitate 920 kg/m3 si temperatura de topire 125°C
- Proprietati mecanice mai bune ca ale LDPE si chimice asemanatoare LDPE
- Rigida, buna rezistenta la rupere, intindere, intepare si lovire - Rezistenta la temperaturi ridicate o face potrivita pentru ambalarea aseptica a produselor alimentare - Material bariera la vapori de apa si mai putin la gaze | | Utilizare | - Sub forma de folie pentru saci mari, pungi pentru lapte (S.U.A.)
- Sisteme de inchidere sigilate cu deschidere usoara (de exemplu, la pachetele de tigari)
| | Poli (metil) pentena | | Proprietati | - Copolimer al 4-metil pentenei cu alti monomeri
- Material transparent, cu densitatea 830 kg/m3 si temperatura de topire 245°C
- Rezistenta chimica buna, permeabilitate ridicata la vapori de apa si gaze
| | Utilizare | Material de acoperire a cartonului pentru a conferi rezistenta termica tavilor pentru gatirea si servirea alimentelor (produse "ready-toheaf si "ready-to-eaf) |
Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea olefinelor substituite in industria alimentara | Policlorura de vinii PCVsau PVC (Polyvinyl Chloryde) | | Proprietati | - Are masa moleculara intre 50 000 si 90 000 si densitatea 1 400 kg/m3
- in stare pura este dura, foarte rezistenta la acizi concentrati, la baze si la uleiuri si grasimi - Insolubila in marea majoritate a solventilor organici - Se dizolva in cetone ciclice, ciclopentanona, ciclohexanona, metilciclo-hexanona, in tetrahidrofuran si metiltetrahidrofuran - Permeabilitate la vapori de apa mai mare si permeabilitate la gaze mai mica decat poliolefinele | | Policlorura de vinil PCV sau PVC (Polyvinyl Chlaryde) | | Proprietati | - Sub actiunea caldurii si luminii, policlorura de vinii isi reduce stabilitatea (pierde molecule de HCI). Protectia se asigura prin adaos de substante stabilizatoare in proportie de 0,25 - 5% (saruri de plumb, cadmiu, bariu, calciu sau zinc, impreuna cu epoxizi si fosfati organici) - Plastifianti: esteri ai acizilor anorganici (fosfati) esteri ai acizilor organici: ftalati, adipati, ricinoleati, polimeri (poliesteri), copolimeri: copolimer butadiena-acrilonitril) | | Toxicologie | - Insolubila, inerta si netoxica in stare pura
- in industria alimentara este permisa utilizarea PCV avand agenti de emulsionare cu toxicitate scazuta cum sunt sulfatii de alchil
- Utilizarea Pb si Cd ca stabilizatori are restrictii in industria alimentara - Plastifiantii se utilizeaza cand se impune absenta nocivitatii, de exemplu, clorura de difenil este toxica, astfel ca PCV care o contine nu se foloseste in industria alimentara | | Utilizare | - in stare rigida fara plastifianti se poate prelucra la cald cu obtinerea de placi, tevi etc., sau se poate prelucra analog cu metalele: aschiere, gaurire, pliere, profilare sau ambutisare (ultimele trei operatii se fac la cald)
- In stare plastifiata se foloseste pentru ambalaje: tuburi deformabile obtinute prin extrudare, folii subtiri obtinute prin calandrara - Film subtire pentru invelirea tavilor cu carne proaspata si cu produse din carne (permeabilitatea la vapori de apa previne condensarea acestora in interior) - Folie termoformata pentru confectionarea unei game largi de ambalaje de la cutii pentru ciocolata la tavi pentru biscuiti - Ambalaje pentru o mare varietate de produse alimentare incluzand sucuri de fructe si uleiuri comestibile | | Policlorura de viniliden PCVD | | Proprietati | - Are punctul de topire ridicat, este dur, cristalin si insolubil in solventi obisnuiti la rece si este instabil la punctul de topire
- Se poate plastifia si stabiliza, dar plastifiantii si stabilizatorii sunt odoranti si coloranti - Se prezinta fie sub forma de granule, fie sub forma de folie, iar solutia in solventi organici sau suspensia apoasa permite acoperirea supra-fetelor-suport cu pelicule subtiri ca: hartie, carton, aluminiu, hidrat de celuloza regenerata - Foliile si peliculele de policlorura de viniliden poseda o buna rezistenta mecanica, sunt insolubile in solventi obisnuiti, permeabilitatea la apa, gaze si vapori (mai ales vapori de apa) este foarte coborata, au o buna rezistenta chimica, rezistand bine la acizii tari, la baze (cu exceptia amoniacului), la uleiuri si grasimi | | Policlorura de viniliden PCVD | | Proprietati | - Se utilizeaza mult copolimerii pe baza de clorura de viniliden - dorura de vinii sau clorura de viniliden -acetat de vinii (cu denumirea comerciala Saran) - Se folosesc copolimeri clorura de viniliden -clorura de vinii, la care predomina clorura de vinii (85%) - Exista si polimeri obtinuti prin copolimerizarea clorurii de viniliden cu derivati acrilici (acrilonitril, acrilati) | | Toxicologie | Policlorura de viniliden este netoxica | | Utilizare | Folii si pelicule pentru confectionarea de ambalaje termosudabile (pungi etc.) destinate produselor alimentare | | Polistirenul PS | | Proprietati | - Material complet amorf, deoarece inelele benzenice impiedica apropierea lanturilor - Este o sticla organica foarte transparenta, cu densitatea 1 050 kg/m3 si indicele de refractie la 20°C = 1 ,592 care ii confera o stralucire deosebita - Se poate colora foarte usor, putand fi prezentat intr-o gama mare de nuante in stare transparenta si opaca - Desi la cald are un miros caracteristic neplacut, acesta dispare repede si, daca ambalarea si depozitarea se fac corect, mirosul nu este transmis produsului ambalat - Prezinta o rezistenta remarcabila fata de produsele alimentare lichide si pastoase - Are rezistenta limitata la caldura (70... 80° C), PS de buna calitate, rezista n d si la 100° C - Are fragilitatea mai redusa decat sticla - PS cu masa moleculara de 70 000 - 190 000 se prelucreaza usor prin injectie si matritare - PS cu masa moleculara mai mare de 200 000 prezinta rezistenta la soc si la caldura, in schimb este dur la injectare si casant la matritare - Rezistent la actiunea acizilor si bazelor, solubil in alcooli superiori, cetone, esteri, hidrocarburi aromatice si clorurate si in unele uleiuri, care produc craparea PS - Material-bariera bun pentru gaze si slab pentru vapori de apa | | Sortimente | - PS rezistent la soc (PS "soc")
- PS rezistent la caldura PS
- PS transparent (PS "cristal")
| | Polistirenul PS | | Toxicologie | - PS este netoxic, insolubil si inactiv in contact cu lichidele alimentare - Prezenta monomerului datorita miscibilitatii PS cu acesta, desi nu are caracter toxic, poate modifica proprietatile organoleptice ale unor produse alimentare, in special ale materiilor grase - Copolimerii stirenului cu butadiena: acrilonitril, a-metilstiren, fumarati, malati precum si agenti de emulsionare si dispersie (sulfati de alchil, alcool polivinilic, fosfat tricalcic), sunt lipsiti de toxicitate si se pot utiliza ca materiale pentru ambalaje | | Utilizare | - Confectionarea ambalajelor pentru uleiuri vegetale, grasimi animale, si'C-j;; de fructe, bauturi alcoolice, solutii acide si alcaline - PS "soc" se foloseste la fabricarea prin formare sub vid a recipientelor foarte usoare (cu grosime de 0,1-0,2 mm) pentru branza, creme, iaurt, dulceata, inghetata etc. Aceste ambalaje nu sunt transparente - Recipiente termoformate cu gura larga pentru produse alimentare stabile la depozitare - Recipiente multistrat obtinute prin suflare-matritare - PS-spuma pentru izolare termica - Foi de PS-spuma extrudata cu grosime de 0,13-6,4 mm si densitate 32-160 kg/m3, pentru ambalaje de unica folosinta: tavi pentru carne si produse din carne, cofraje pentru oua, ambalaje pentru produse gata preparate ("take-awa/ si "carry-ouf) | | Alcoolul polivinilic PVOH | | Proprietati | - Pudra de culoare alba cu temperatura de topire 185...215°C
- Solubil in apa si insolubil in solventi organici obisnuiti - Grasimile animale si vegetale, hidrocarburile aromatice (benzen, toluen, xilen), esterii (acetat de etil, acetat de amil), eterul, acetona nu exercita nici o actiune asupra PVOH neplastifiat; - Se poate plastifia cu compusi solubili in apa si cu punct de fierbere ridicat (anumiti alcooli polihidroxilici) - Filmul PVOH este inodor, insipid, insolubil in uleiuri si grasimi si impermeabil la oxigen; ud are rezistenta mica, dar uscat are rezistenta mare | | Toxicologie | - PVOH pur sau plastifiat cu glicerina nu este toxic - Datorita solubilitatii sale in apa, acest material nu se foloseste la ambalarea produselor cu umiditatea mai mare de 5% | | Alcoolul polivinilic PVOH | | Toxicologie | Se permite utilizarea PVOH pe suport de hartie pentru ambalarea produselor alimentare cu conditia ca: - indicele de saponificare sa fie 10 - 50 mg KOH/g
- cenusa - maximum 1%
- metale grele (plumb, mercur, cadmiu, bismut) si arsen lipsa
- grupari vinilice in extractul de ulei-lipsa
- continutul in plastifiant (glicerina) - maximum 10%
| | Utilizare | - Film pentru formarea stratului protector al ambalajelor de hartie sau carton pentru materii grase - Folii pentru ambalarea produselor chimice si colorantilor care trebuie dozate controlat in apa fara o manipulare ulterioara | | Politetrafluoretilena (tef Ionul) PTFE | | Proprietati | - Substanta solida alba, opaca, cu punct de inmuiere 320...330°C, insolubila in solventi organici (o inertie chimica mare) - Rezista in acizi si in solutii concentrate de hidroxid de sodiu (la temperatura de fierbere a acestora), fara a pierde din greutate sau a-si schimba proprietatile - in domeniul temperaturilor scazute isi pastreaza proprietatile pana la -100'C | | Toxicologie | Datorita puritatii, inertiei chimice si insolubilitatii, politetrafluoretilena este considerat un polimer netoxic. Pana la 250°C nu sufera practic nici o transformare, insa de la aceasta temperatura in sus, ca urmare a descompunerii totale sau partiale, politetrafluoretilena devine un produs toxic. | | Utilizare | - Accesorii pentru ambalaje - Suprafata de separare intre filmele termoplastice si falcile aparatului de etansare la cald, adesea o banda de PTFE intarita cu fibre de sticla | | Poliacetatul de vinil PAV | | Proprietati | - Este o masa amorfa, transparenta si incolora - Este solubil intr-un mare numar de solventi (alcool metilic, etilic, benzilic, in benzen, toluen, acetona, acetat de etil, acetat de butii, lactat de etil, lactat de butii) - Se poate plastifia ca si policlorura de vinii, dar avand in vedere plasticitatea proprie, piastiflantii se adauga in cantitate redusa | | Poliacetatul de vinil PAV | | Proprietati | - Este sensibil la apa, sensibilitate datorata caracterului hidrofil al gruparilor acetil; este cu atat mai mare cu cat gradul de polimerizare este mai mic - Prin copolimerizarea acetatului de vinii cu clorura de vinii rezulta policloro-acetatul de vinii, care are proprietati intermediare intre cei doi polimeri; proprietati care depind de proportia dintre cei doi monomeri (proportia mai des utilizata este de 85% clorura de vinii si 15% acetat de vinii) | | Toxicologie | Din punct de vedere toxicologic, cele prezentate la policlorura de vinii raman valabile pentru toti derivatii vinilici care sunt utilizabili in industria alimentara, cu conditia ca agentii de plastifiere, stabilizare si emulsionare sa nu fie substante toxice | | Utilizare | - Sub forma de lacuri pentru suporturi ca: hartie, carton, recipiente metalice - Sub forma de emulsie apoasa inlocuieste latexul de cauciuc, mai ales la formarea inelului de cauciuc al capacelor cutiilor metalice de conserve | | Poliacetatul (polioximetilena) PAc | | Proprietati | Rezistenta superioara polietilenei ia agenti chimici, cu exceptia acizilor si bazelor tari | | Utilizare | Camp de aplicare foarte restrans, folosindu-se la confectionarea ambalajelor aerosol | Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea copolimerilor etilenei in industria alimentara Etilena - acetat de vinii EVA | | Proprietati | -Contine 3-12% acetat de vinii -Flexibilitate asemanatoare PCV plastifiata, duritate si flexibilitate buna la temperaturi scazute -Cristalinitatea scade si elasticitatea creste cu cresterea procentului de acetat de vinii, ceea ce determina cresterea permeabilitatii la gaze, umiditate, grasimi si uleiuri -Permeabilitate la vaporii de apa si gaze mai mare iar temperatura de termosudare mai mica decat LDPE -Rezistenta la solventi mai mica | | Toxicologie | Material netoxic - se foloseste mult in industria alimentara | | Utilizare | Recipiente de diferite forme si marimi, folii, tuburi deformabile, transparente Film pentru ambalarea alimentelor, indeosebi a carnii si pentru impachetare | | Etilena – alcool vinilic EVOH | | Proprietati | - Materiale destul de greu de prelucrat, dar bariere mai bune pentru gaze, mirosuri, substante odorante, solventi etc. decat cei doi constituenti
- Cu cresterea continutului de etilena scade efectul bariera la gaze si se imbunatateste prelucrarea materialului - Natura puternic cristalina - Proprietati mecanice bune: rezistenta, elasticitate, suprafata dura, luciu Duternic, rezistenta buna la frecare si chimice: rezistenta ridicata la uleiuri s solventi organici, bariera excelenta la substante odorante - Folosirea in structura unui ambala] asigura pastrarea aromei si a calitati produsului alimentar ambalat prin prevenirea patrunderii oxigenului in nteriorul ambalajului - Material hidrofil, absorbind umiditatea datorita prezentei gruparilor -OH ceea ce afecteaza proprietatile bariera | | Utilizare | - Retinerea CO2 sau Np folosite pentru imbutelierea cu gaz
- in materiale complexe EVOH fiind incapsulata in materiale bariera la umiditate, cum ar fi poliolefinele - Recipiente pentru ambalare cu straturi interne care contin pana la 15°/ EVOH | | | | Proprietati | - Obtinuti prin copolimerizarea etilenei cu cantitati mici (1-10%) de aciz carboxilici - Rezistenta si duritate mari la temperatura ambianta - Rezistenta excelenta la uleiuri si grasimi, claritate, rezistenta la frecare permeabilitate la umiditate mai mare ca LDPE, deoarece sunt mai puti cristalizati | | Utilizare | - in structuri compozite pentru a asigura un strat interior usor termosudabil - Filme laminate si coextrudate cu nylon sau poliesteri pentru ambalarea carnii si branzei, dintre care singurul important din punct de vedere comercial este Surlyn | Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea poliamidelor in industria alimentara | Poliamide PA | | Sortimente | - Poliamida 6 sau policaproamida are denumire comerciala diferita in functie de arile in care se fabrica: relon, capron, nylon 6, perion etc.; este produsul de )olicondensare a e- caprolactamei in prezenta de acizi, baze, alcooli sau sodiu
- Poliundecamida este produsul de condensare al acidului aminoundecanoic si re denumirea comerciala rilsan sau nylon 11 - MXD-6 obtinut din meta-xililen diamina si acid adipic | | Proprietati | - Produse de condensare cu structura liniara – poliamidica
- La incalzire PA trec brusc de la faza solida la faza lichida, fara a trece printr-o zona de plasticitate; de aceea prelucrarea sub forma de folii sau tuburi este dificila - Stabilitate termica excelenta, putand fi sterilizate in abur pana la 140°C s olosind caldura uscata chiar la temperaturi mai mari - Rezistente la baze si acizi diluati, cu acizii puternici si agentii de oxidare eactioneaza - Unele poliamide nu pot fi folosite la confectionarea ambalajelor impermeabile a umiditate intrucat absorb apa in proportie de pana la 10% - Permeabilitatea la oxigen si alte gaze este scazuta cand filmul este uscat - Poliamida 6 este plastica, are punctul de topire coborat (205°C), are o mare rezistenta la soc si o buna transparenta, rezistenta la apa este moderata, da rezista bine la solventi, materii grase si solutii alcaline si este sensibila la acizi sub actiunea carora hidrolizeaza usor - Poliundecamida (Rilsan) prezinta o zona de plasticitate la 190...200°C, la trecerea de la faza solida la cea lichida (confectionare mai putin dificila ambalajelor), capacitatea de absorbtie a apei este mai redusa (dupa 72 ore de imersie in apa la 20°C cantitatea absorbita este de 0,5-1% maximum); se prezinta sub forma de pudra sau granule translucide si inodore, cu punct de inmuiere de 185°C si cu densitatea de 1 040 kg/m3. Ambalajele din poliundecamida prezinta o buna rezistenta chimica la un mare numar de reactivi (baze concentrate, acizi organici, acizi minerali diluati, uleiuri, grasim glicerina), sunt insensibile la apa si solutii apoase. Poliundecamida nu este rezistenta fata de fenoli (m-crezol) si acizi minerali concentrati (acid sulfuri concentrat - MDX-6 are proprietati termice excelente (temperatura de topire cuprinsa intr cele ale PA-6: 205°C si PET: 267°C) si este un bun material bariera la gaze si umiditate | | Toxicitate | - Deoarece monomerul (e-caprolactama) este un produs toxic ce altereaza carac teristicile organoleptice ale produselor cu care vine in contact, pentru confect* onarea ambalajelor folosite in industria alimentara se utilizeaza policaproamid suficient de pura sau se asigura ca monomerul sa nu treaca in produsul ambalat - Poliundecamida este un polimer netoxic utilizabil in industria alimentar deoarece nu contine plastifianti; evident ca pigmenti! incorporati trebuie sa fi netoxici | | Utilizare | - Ambalarea alimentelor: branza proaspata, branzeturi, carne proaspata si prelucrata si alimente congelate
- Tuburi flexibile, flacoane etc. din PA-6
- Folii, flacoane, tuburi, capsule etc. din poliundecamida care rezista bine la temperaturi continue de 100°C, putand fi sterilizate la 120...130°C, maximum 140CC - Substrat de baza al structurilor laminate folosite pentru inchidere si pentru pungi, indeosebi cand acestea sunt sterilizate in autoclave | Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea acrilonitrililor si a polimerilor asociati in industria alimentara | | | Proprietati | Polimer amorf si transparent Nu poate fi prelucrat prin topire, astfel ca nu este utilizat ca material de ambalaj Bun material -bariera fata de gaze, rezistenta deosebita la o mare varietate de agenti | | Toxicologie | Monomerul acrilonitril (AN) este carcinogenic si nu trebuie sa ajunga in contact cu produsul alimentar | | Utilizare | Copolimerizare cu alti monomeri pentru a obtine un produs ce poate fi prelucrat | Stiren - acrilonitril SAN | | Proprietati | Rezistenta chimica mai buna, rezistenta la soc mai mare decat PAN Proprietati-bariera scazute fata de gaze, datorita concentratiei AN scazute | | Utilizare | Putin utilizat pentru ambalaje, dar si atunci cu masuri suplimentare de imbunatatire a rezistentei chimice | Acrilonitril butadiena - stiren ABS | | Proprietati | Este un amestec al SAN cu SAN grefat pe cauciuc polibutadienic Proprietatile sale variaza mult in functie e compozitie si metoda de obtinere Amestecurile ABS sunt rigide, dure, cu rezistenta la intindere, frecare ridicata, proprietati termice, chimice si electrice bune Material opac, nu are proprietati-bariera fata de gaze | | Utilizare | ABS este situat pe primele locuri intre polimerii utilizati comercial Putin utilizat ca material de ambalare datorita opacitatii Supus termoformarii pentru obtinerea de tuburi si tavi. | | | Acrilonitril- stiren ANS | | Proprietati | - Obtinut prin copolimerizarea AN cu PS in proportie de 70:30 - Grad mare de atractie intre lanturile moleculare ca rezultat al polaritatii, ceea ce confera o duritate si o imobilitate mare materialului - Inert chimic | | Toxicologie | Migrarea AN din butelie in bauturi a impus limitarea continutului AN la 0,1 ppm | | Utilizare | Butelii din ANS pentru bauturi (marcile /.opac si Cycopac) | Acrilonitril -metilacrilat ANMA | | Proprietati | - Obtinut prin copolimerizarea AN cu metilacrilat in proportie de 75:25
- Comercial este cunoscut sub denumirea Barex
- Claritate buna, proprietati-bariera fata de gaze foarte bune, rezistenta buna la soc - Insolubil in majoritatea solventilor organici | | | - Butelii pentru bauturi carbonatate - Filme si folii laminate cu LDPE sau alte materiale, termoformate apoi pentru a obtine recipiente pentru produse alimentare cum ar fi branzeturile si carnea - impachetarea buteliilor din sticla pentru bauturi in vederea protejarii la forfecare | Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea derivatilor celulozici in industria | | | Clasificare Si proprietati | Eteri ai celulozei | Metil-celuloza | Insolubila in uleiuri si grasimi | | Etil-celuloza | Solubila intr-un mare numar de solventi | | Acetati de celuloza AC | Sunt substante solide, albe, cu densitatea variabila l functie de gradul de acetilare (1 250 - 1 350 kg/m3) - Nu sufera nici o transformare pana la temperatura! e 175°C - La 250°C se descompun si se carbonizeaza - La contactul cu flacara arde, dar combustia l nceteaza daca flacara este indepartata - Acetatii cu grad mic de esterificare sunt solubili in l apa, suferind initial o umflare iar cei cu grad mare l de esterificare sunt practic insolubili in apa | | Triacetat de celuloza | Nu este solubil in solventi organici (cu exceptia! cloroformului si a cloruri! de metilen); utilizare! dificila la confectionarea ambalajelor din cauzal dificultatilor intalnite la lipire | | . Diacetat de celuloza | - Este mai solubil; solventii sai sunt acetona, acidul! acetic, clorura de metilen, formiatul de metil, acetat u l de etil, tetracloretanul - Ambalajele din diacetat rezista bine la actiunea! apei fierbinti, desi la un contact prelungit este redusa - Bazele si acizii diluati nu au nici o influenta asupra! ambalajelor din diacetat de celuloza, in schimb! acesti reactivi concentrati le distrug | | Acetobutirat de celuloza | Prezinta o rezistenta la soc foarte ridicata | | Propionatul de celuloza | Are o plasticitate mai buna decat acetatul Se caracterizeaza prin rezistenta mare la soc si printr-o sensibilitate mai redusa la umiditate decat acetatul. Se utilizeaza sub forma de folii sau! ambalaje confectionate prin ambutisare | | Carboximetil-celuloza | Este mult utilizata ca agent de emulsionare, de spumare, de gelificare etc., datorita proprietatilor! sale coloidale | | Hidrat de celuloza | (celofan) | Are o structura modificata care permite o mai buna! fixare a colorantilor | | Toxicitate | Acetatii de celuloza puri nu sunt toxici. La utilizarea ambalajelor din acetat de l celuloza in industria alimentara se pune problema analizei toxicitatii agentilor plastifianti. Plastifiantii folositi au fie o toxicitate foarte redusa (triacetina), fie relativ redusa (ftalat de metilglicol, glicolat de ftalil, fosfat de propilglicol) | | Utilizare | - Metil-celuloza se utilizeaza ca produs de impregnare a hartie! si cartonului pentru transportul materiilor grase
- Etil-celuloza se utilizeaza la prepararea lacurilor - Diacetatul de celuloza se foloseste pentru obtinerea de folii care pot fi matritate, pentru confectionarea prin extrudare de diverse tuburi, recipiente sau cutii prezentate intr-o gama mare de culori, transparente sau opace - Acetobutiratul de celuloza se poate prelucra fie prin extrudare, fie sub forma de lacuri cu o buna impermeabilitate - Propionatul de celuloza se utilizeaza sub forma de folii sau ambalaje confectionate prin ambutisare - Carboximetilceluloza - solutia sa formeaza prin evaporare pelicule continue transparente, elastice si insensibile la uleiuri si grasimi, datorita carui fapt se utilizeaza la acoperirea hartiei si cartonului - Celofanul este intrebuintat ca ambalaj transparent si igienic in industria alimentara; poate fi incolor sau colorat in nuante diferite | Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea poliacrilatilor si policarbonatilor in industria alimentara | Poliacrilatii | | Proprietati | Compusi macromoleculari obtinuti prin polimerizarea acizilor acrilic si metacrilic precum si a esterilor lor Masa transparenta, dura, care poate fi prelucrata usor. Este solubil in esteri, acetona, hidrocarburi aromatice clorurate etc. Rezistent la uleiuri si grasimi La 300...400°C se depolimerizeaza pana la monomer Are o mare rezistenta fata de acizi si baze | | Utilizare | Pentru ambalarea lichidelor si a produselor vascoase prezinta importanta polimetacrilatul de metil (sticla organica sau sticla plexi) care se utilizeaza la confectionarea accesoriilor (tuburi, busoane etc.) | | Policarbonatii | | Proprietati | - Au denumiri comerciale diferite: makrolon (Germania), lexan (SUA) - Material solid amorf cu temperatura de inmuiere de 220...250°C, transparenta sticlei si o foarte buna rezistenta mecanica - Nu-si modifica proprietatile mecanice functie de temperatura, pastrandu-si duritatea, rigiditatea si stabilitatea dimensionala pana la 130°C - Rezista la acizii minerali si organici diluati, la oxidanti si reducatori, ia solutii de saruri neutre si acide, la grasimi si uleiuri (minerale, animale, vegetale) - Nu rezista ia baze si amine - Permeabilitate ridicata la vapori de apa si la gaze - Rezistenta ia colorare de catre ceai, cafea, sucuri de fructe, sosuri de tomate ruj, cerneala, sapunuri si detergenti | | Utilizare | - Filmul biaxial orientat este utilizat pentru aplicatii electrice
- Film pentru confectionarea pungilor in care se ambaleaza produse care se incalzesc pentru utilizare ambalate
- Film acoperit cu LDPE pentru ambalaje subtiri - Prin extrudare, suflare si injectie se poate obtine o gama mare de ambalaje (flacoane, butelii, cutii formate sub vid, tuburi rigide) care au o prezentare exceptionala. Toate aceste ambalaje transparente se pot steriliza usor la 110...120°C | Produse semitermoplastice. Aceste rasini sunt de provenienta relativ recenta iar aplicarea lor este destul de restransa. Fiind produse rigide, prelucrarea lor este mai dificila ca cea a materialelor termoplastice. Rasinile semitermoplastice sunt in general polimeri reticulari (tridimensionali). In tabelul 4.10 sunt prezentate proprietatile, aspectele toxicologice si utilizarea poliepoxizilor, iar in tabelul 4.11 cele ale eiastomerilor la confectionarea ambalajelor pentru industria alimentara. Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea produselor semitermoplastice in industria alimentara | Poliepoxizi (rasini epoxidice sau rasini epoxi) | | Proprietati | - Polimer lichid, pasta sau solid functie de gradul de polimerizare - Adeziune ridicata fata de majoritatea metalelor, sticla, portelan, mase plastice - Elasticitate, rezistenta mecanica mare, fiind considerate cele mai bune rasini sintetice - Solubile in solventi organici - in general incolore si transparente - Lumina solara (radiatiile UV) si caldura nu au nici o influenta asupra acestor rasini - Rezistenta mare fata de apa, acizi si baze diluate sau concentrate, produse alimentare care contin acizi organici (mustar, concentrate de tomate si fructe, vin) | | Utilizare | Acoperirea interioara a cutiilor de conserve, recipientelor pentru bere (cutii si butoaie), tuburilor flexibile pentru o gama mare de produse | | Poliesteri (PET, PBT, PCTA) | | Proprietati generale | - Au la baza legaturi carbon - oxigen - carbon in care unul dintre atomii de carbon face parte dintr-o grupare carbonil - Plasticitate mai mult sau mai putin pronuntata, rezista la actiunea apei si acizilor - Solubili in solvent organici; solutiile alcaline ataca o serie de poliesteri, acetona provoaca o usoara inmuiere iar hidrocarburile aromatice, derivatii clorurati ai hidrocarburilor si alcoolii sunt usor absorbiti | | Sortimente si proprietati | PET(polietilen tereftalat) | - Cunoscut sub forma de: fibre (Terxlene, Crimpylene, Kodel, Dacron, Trevira) sau film (Mylar, Scotchpak, Celenar, Esterfane, Videne, Melinex si Hostaphane) - Masa moleculara 20 000, temperatura de topire 267°C - Sub forma cristalina este opac si foarte stralucitor, iar sub forma amorfa este clar dar nu este dur - Sub forma de film are rezistenta la intindere mare, rezistenta chimica foarte buna, este usor, elastic si stabil intr-un domeniu larg de temperatura (-60 ... 220CC) | | PBT(polibutilen tereftalat) | - Proprietati-bariera fata de gaze si rezistenta la rupere bune si pastrate la temperaturi ridicate - Poate fi sterilizat cu abur - Nu are caracteristici de termosudare bune, dar poate coextrudat cu EVA pentru a obtine o structura termosudabila | | PCTA | - Copolimer al ciclohexandimetanoluiui cu acidul tereftalic
- Polimer amorf Punct de topire ridicat: 285eC
| | Toxicitate | Polimerii destinati industriei alimentare sunt netoxici | | Utilizare | PET | - Material la confectionarea ambalajelor pentru produse alimentare congelate care se incalzesc in ambalaj ("boil-in-the-bag") - Laminat sau extrudat cu LDPE, fiind de obicei stratul exterior ai materialului complex, care se etanseaza foarte usor si sunt foarte dure - Ambalare etansa pudre si a unor lichide urmata de sterilizare cu UV - Tavi termoformate care pot fi introduse in cuptor pentru incalzire o data cu produsele congelate sau gata preparate - Recipiente pentru bauturi carbogazoase | | Poliesteri (PET, PBT, PCTA) | | | PBT | Ambalare aseptica (la temperatura ridicata) si ambalare produse care se incalzesc in ambalaj | | PCTA | Extrudare cu obtinerea de filme si folii pentru ambalaje | | Siliconi | | | - Stabilitatea la caldura si frig si rezistenta chimica sunt atribuite partii anorganice din molecula (legatura -O Si-O-Si-), iar consistenta vascoasa, )lasticitatea sau elasticitatea sunt atribuite partii organice (radicalul organic egat de Si) si depind de gradul de polimerizare si de forma macromoleculei - Tensiune superficiala foarte slaba data de anumiti radicali alchil legati de atomul de Si, ce&*> ce are aplicatie la imprimarea unui caracter hidrofug unor materiale (iextile ca-it* jg, sticla) - Rezistenta la agentii chimici datorata stabilitatii legaturilor chimice si caracterului saturat al moleculei - Stabilitatea termica depinde de natura radicalilor alchil | | Toxicitate | Produsele macromoleculare siliconice prezinta o mare inertie si sunt comple lipsite de toxicitate, desi cloroxilanii folositi la sinteza siliconilor sun hidrolizabili cu formare de HCI, anumite produse intermediare cu masa moleculara mica prezinta o anumita toxicitate si anumite paste siliconice provoaca o iritatie pasagera a mucoasei oculare, mai mult din cauze fizice decat chimice | | Utilizare | Material de acoperire a ambalajelor sub forma de: - fluide siliconice (imprimarea caracterului hidrofug al flacoanelor de sticla)
- rasini siliconice (protectia prin vernisare a ambalajelor metalice si de hartie)
- pasta siliconica Ca material auxiliar la fabricarea cauciucului siliconic
| Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea elastomerilorin industria alimentara | Clasificare si proprietati elastomeri | | Cauciuc natural | - n variaza intre 1000 si 5000 (la n = 4000, masa moleculara este de 300 000)
- Elasticitatea depinde de temperatura (la peste 30°C se inmoaie, iar la 0°C devine casant) - "imbatraneste" sub actiunea oxigenului, devenind sfaramicios - Prin vulcanizare (aditia sulfului: 1-5% la 130...140°C, la dublele legaturi) se reduce solubilitatea fata de unii dizolvanti, iar plasticitatea dispare aproape complet - Prin aditia clorului la dublele legaturi rezulta cauciucul clorat, produs alb, cu unct de inmuiere 115°C, solubil in numerosi solventi si rezistent la agentii himici (acizi si baze); - Plastifiantii folositi pentru imbunatatirea prelucrabilitatii sunt fie acizi grasi acid stearic), care pot avea o actiune usor defavorabila asupra proprietatilor mecanice, fie naftil-sau xililmercaptan si tio-/3-naftol, care provoaca lastifiere fara a modifica proprietatile mecanice - Materialele de umplutura folosite in industria alimentara pentru a confer auciucului anumite proprietati mecanice trebuie sa fie inerte: kioselgur, talc ulfat de bariu, creta, negru de fum lipsit de carburi cancerigene - Acceleratorii de vulcanizare (tiazoli) au rolul de a reduce durata de vulcanizare si cantitatea de sulf necesara - Inhibitorii de autooxidare (fenil-/3-naftilamina si aldol-a-naftilamina adaugati in proportie de 1%) impiedica "imbatranirea" datorata unor produse de autooxidare care duc la pierderea elasticitatii | | Cauciuc hidroclorurat | - Se obtine din cauciucul natural prin aditia acidului clor hidric gazos la dublele egaturi, rezultand o masa termoplastica nevulcanizabila - Produs de culoare alba, impermeabil fata de apa, vapori de apa, alcool, acid acetic, foarte putin permeabil fata de aer si oxigen si inalt permeabil in dioxidul de carbon - Se dizolva in derivatii clorurati ai hidrocarburilor - Prin adaos de plastifianti (aceiasi ca la policlorura de vinii) si stabiiizant urmat de turnare si evaporare pe un cilindru cald in miscare de rotatie s obtine o folie cunoscuta sub denumirea de pliofilm - Rezistenta la frig se mareste prin adaos de sebacati, adipati, succinati s hexahidroftalati ca plastifianti - Stabilizantii fotochimici protejeaza clorhidratul de cauciuc fata de actiune luminii: derivati aromatici (poliamine si polifenoli), cel mai bun fiin hexametilentetramina - Stabilizantii bazici impiedica o eventuala descompunere cu punere in libertat de acid clorhidric: oxizi de magneziu si de calciu si hexametilentetramina | | Cauciucuri sintetice | Cauciuc polibutadienic | - Denumirea comerciala: cauciuc Buna (Germania) si S.K (CSE) - Solubil in solventi folositi pentru cauciucul natural, vulcanizab cu agenti obisnuiti de vulcanizare - Miros nu prea accentuat, aderenta foarte buna la metale - Rezistent fata de acizi, dar prin oxidare devine sfaramicios | | | Cauciuc butadien- stirenic | - Denumirea comerciala: Buna S (Germania), SK-S (CSE), SBR Styrene Butadiene Rubber, SUA) - Vulcanizarea decurge mai greu, astfel ca acest cauciuc se oloseste in amestec cu cauciucul natural si cu adaosuri de /ulcanizare - Are rezistenta si elasticitatea mai bune la 20...30"C deca cauciucul polibutadienic, dar stabilitatea la incalzire este ma edusa ca a acestuia - Are rezistenta la rupere mai mica si elasticitatea mai redusa decat cauciucul natural - Are o buna rezistenta la frig, este rezistent la apa, are o buna aderenta la metal, rezistent fata de acidul acetic si alcoolul etilic | | | Cauciuc butadien -metilstirenic | - Denumirea comerciala: Carom
- Are proprietati asemanatoare cauciucului butadier.-stirenic
| | | Cauciuc butadien -acrilonitrilic | - Are denumirea comerciala de Buna N sau Perbunan (Germania), NBR (Nitrile Butadiene Rubber, SUA) si SKN (CSE) - Rezistent la actiunea acizilor diluati, bazelor si solutiilor d saruri de orice concentratie; rezistent la apa pana la 70°C (cresterea de volum fiind de 2,5%) - Se umfla usor in grasimi si uleiuri vegetale si animale, dar scaderea proprietatilor fizice in urma umflarii este neinsemnata - Are un miros slab iar aderenta la metale este foarte buna | | | Cauciuc policloro- prenic | - Denumirea comerciala; CR (Chloroprene Rubber) si Neopre (SUA), Sovpren (CSE) si Perbunan C (Germania)
- Se vulcanizeaza cu oxid de zinc sau magneziu (nu cu sulf) - Rezistent la grasimi animale si vegetale, mai rezistent decat cauciucul natural la actiunea caldurii st a luminii solare - Rezistent la actiunea acizilor (oxalic, tartric, citric, acetic), solutiilor concentrate calde de NaOH, a alcoolului | | | Cauciuc Butil | - Denumire comerciala: IIR (Izobutylene Isoprene Rubber, S.U A)
- Se vulcanizeaza cu agenti de vulcanizare obisnuiti (sulf, oxid d zinc); se folosesc aceleasi materiale de umplere ca la cauciucul natural
- Rezistent la uleiuri vegetale, buna impermeabilitate la gaze | | | Cauciuc siliconic | - Are o variatie redusa a proprietatilor mecanice intr-un interval mare de temperatura (-85°C...+250°C) - Are elasticitate ridicata, rezistenta mare la caldura, oxidare si agenti chimici | | Toxicitate elastomeri | - Acidul stearic folosit ca plastifiant pentru cauciucul natural este netoxic - Cauciucul siliconic este netoxic | | Utilizare elastomeri | Cauciucul natural clorurat | Fabricarea lacurilor si acoperirilor protectoare | | | Cauciucul natural | Accesorii ambalaje: busoane pentru flacoane, recipiente diverse, ineie-garnitura pentru butelii si cutii de conserve | | | Cauciucul polibutadienic | Caserarea diferitelor pelicule celulozice | | | Cauciucul butadien-stirenic si metilstirenic | Confectionarea ambalajelor complexe, combinandu-se in special cu materiale fibroase | | | Cauciucul butadien-acrilonitrilic | in amestec cu policlorura de vinii care ii confera o mai buna impermeabilitate ia vapori de apa si prelucrare buna prin ambutisare si extrudare, ceea ce permite obtinerea multor tipuri de ambalaje | | | Cauciucul policloroprenic | Prepararea lacurilor pentru protectia suprafetelor metalice (la utilaje, ambalaje etc.) | | | Cauciucul siliconic | Confectionarea accesoriilor pentru ambalaje (busoane pentru diferite flacoane si butelii, inele-garnitura pentru recipiente diverse) | Produse monoplaste sau termorigide. in tabelul 4.1Z sunt prezentate proprietatile fizice, aspectele toxicologice si utilizarea materialelor termorigide (fenoplaste si aminoplaste) pentru confectionarea ambalajelor destinate produselor alimentare. Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea produselor termorigide in industria alimentara | Fenoplaste (bachelite) | | Sortimente si Proprietati | Bachelita A sau rezolul | - Se obtine prin procedeul cu catalizator bazic si are masa moleculara pana la 500
- Este un lichid vascos, care la racire trece intr-o masa sticloasa, galben-bruna, usor fuzibila (la 80...100°C) si solubila in alcool, acetona, fenol - Bachelita bloc sau sub forma de praf este rezistenta fata de apa, chiar la temperaturi ridicate, acizi neoxidanti de concentrate medie, la temperatura obisnuita; este rezistenta la actiunea uleiurilor si grasimilor vegetale si animale, fata de vin si rachiu | | Bachelita B sau rezitolul | - Se obtine prin procedeul cu catalizator bazic
- Este termoplastica si nu se dizolva | | Bachelita C sau rezita | - Se obtine prin procedeul cu catalizator bazic
- Este insolubila si nu se poate prelucra pe cale mecanica si termica (este duroplasta), proprietati datorate structurii tridimensionale | | Novolacuri | - Se obtine prin procedeul cu catalizator acid (sulfuric, clorhidric sau oxalic)
- Termoplastice, se pot prelucra usor - Structura liniara cu lanturi relativ scurte (10 unitati structurale fenolice) le permite dizolvarea in alcool, acetona si alti solventi | | Toxicitate | - Bachelita C, datorita structurii tridimensionale, este complet lipsita de reactivitate, deci de toxicitate
- Materialele de umplutura folosite sunt inerte si netoxice: pasta alba de celuloza, faina de lemn (brad, pin), fibre de bumbac, fibre de azbest, mica - Bachelite le A si B, dizolvate in solventi, nu sunt lipsite de reactivitate, in schimb dupa depunerea stratului, evaporarea solventului si tratamentul termic se obtine un policondensat inert si foarte rezistent - Rasinile fenol-formaldehidice utilizate in industria alimentara nu trebuie sa contina fenol si formaldehida necondensate | | Utilizare | - Bachelita A, pulverizata, topita sau dizolvata se utilizeaza la turnarea diferitelo piese, ca material de impregnare si la prepararea lacurilor si a accesoriile pentru confectionarea ambalajelor 8 cleiuri, adezivi) - Bachelita B se poate incalzi si presa - Bachelita C se foloseste la confectionarea prin presare a accesoriilor pentrv ambalaje (capace filetate pentru borcane, diferite dispozitive pentru inchidere recipientelor de sticla) sau se poate prelucra ia masinile unelte - Prin amestecarea emulsiei bachelitice (produsul lichid de condensare fenolului cu formaldehida prin procedeul cu catalizator bazic, cu adaos ulterio de alcool etilic) sau a bachelitei in stare topita cu umpluturi organice sa anorganice se obtin pulberi pentru presare la cald - Bachelita praf (care isi pastreaza proprietatile termice pana la 200°C) amestecata cu faina de lemn in proportie de 60-90 :40-10 se foloseste la confectionarea prin presare a capsulelor de inchidere a buteliilor - Bachelita-bloc sau sub forma de praf se foloseste la acoperirea bidoanelor d tabla pentru transportul uleiurilor si grasimilor animale sau vegetale | | Aminoplaste | | Sortimente si proprietati | Rasini ureo-formaldehidice | - Nu sunt fuzibile, au o buna rezistenta mecanica, nu sunt solubile in solventi organici si in apa, desi nu rezista la contactul indelungat cu apa - Denumirea comerciala este pollopas - Prezinta stabilitate termica pana la 100°C, este suficient de rezistenta la actiunea acizilor si bazelor diluate, dar se distrug in acizi si baze concentrate - In forma de masa spongioasa au calitati mecanice interesante: densitate 15-20 kg/m3, conductivitate termica 0,0338 WY(m-K) la 0°C si 0,0412 W/(m-K) la 60°C | | Rasini tioureo-formaldehidice | - Structura asemanatoare cu a rasinii ureo-formal-dehidice; - Rezistenta la apa este mai buna decat la rasina ureo-formaldehidica | | Rasini melamino- formaldehidice | - Infuzibila, insolubila, inodora, insipida, incolora si transparenta - Rezistente fata de apa rece si fierbinte si fata de grasimi | | Toxicologie | Nu sunt toxice | | Utilizare | - Rasinile ureo-formaldehideice se folosesc la prepararea lacurilor ureo-formaldehidice cu larga utilizare in domeniul ambalajelor, la prepararea adezivilor sau la confectionarea capsulelor pentru inchiderea buteliilor prin presarea pulberii de rasina cu umplutura de faina de lemn. Ele au aceleasi utilizari ca si bachelitele, dar prezinta fata de acestea avantaju ca sunt inodore si se utilizeaza pentru confectionarea ambalajelor la care bachelita este contraindicata din cauza mirosului de fenol pe care este posibil sa-i aiba. Nu pot fi folosite la ambalaje pentru solutii apoase
- in forma de masa spongioasa, numita porozit, se utilizeaza ca material de ambalaj si izolare complet stabil fata de mucegaiuri si microorganisme - Rasinile melamino-formaldehidice se folosesc pentru fabricarea maselor de presare cu diverse umpluturi (faina de lemn, celuloza) si la prepararea lacurilor si adezivilor - Rasinile melamino-fonnaldehidice se folosesc la confectionarea recipi entelor pentru ambalarea si pastrarea acestora |
Sursa: Manualul Inginerului de Industrie Alimentara, Editura Tehnica, Bucuresti |
» Inapoi
|