Ordin nr.100 din 9.11.2004

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte condiţiile suplimentare privind controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit, crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor, destinate comercializării directe către consumatorul final sau procesării în alimente pentru consum uman.

În temeiul prevederilor art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar- veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată prin Legea nr. 215/2004, în baza Hotărârii Guvernului nr. 308/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.557/2004, în baza prevederilor cap. V pct. II subpct. 1 alin. 2 din anexa la Norma sanitară veterinară privind condiţiile

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte condiţiile suplimentare privind controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit, crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor, destinate comercializării directe către consumatorul final sau procesării în alimente pentru consum uman.

În temeiul prevederilor art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar- veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată prin Legea nr. 215/2004, în baza Hotărârii Guvernului nr. 308/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.557/2004, în baza prevederilor cap. V pct. II subpct. 1 alin. 2 din anexa la Norma sanitară veterinară privind condiţiile

sanitare veterinare pentru producerea şi comercializarea produselor din pescuit, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 329/2002, văzând Referatul de aprobare nr. 23.034 din data de 21 octombrie 2004, întocmit de Direcţia generală veterinară

din structura Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară care stabileşte condiţiile suplimentare privind controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit, crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor, destinate comercializării directe către consumatorul final sau procesării în alimente pentru consum uman, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezenta normă sanitară veterinară a fost elaborată în vederea implementării prevederilor cap. V pct. II subpct. 1 alin. 2 din anexa la Norma sanitară veterinară privind condiţiile sanitare veterinare pentru producerea şi comercializarea produselor din pescuit, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr.

329/2002.

Art. 3. - Institutele centrale de profil, direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Gabriel Vasile Drăgan

Bucureşti, 9 noiembrie 2004.

Nr. 100.

ANEXĂ

NORMA SANITARĂ VETERINARĂ

care stabileşte condiţiile suplimentare privind controlul sanitar veterinar al produselor din, pescuit, crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor, destinate comercializării directe către consumatorul final sau procesării în alimente pentru consum uman

I. Controlul sanitar-veterinar al produselor din pescuit

Art. 1. - 1. Produsele din pescuit, în sensul normelor sanitare veterinare, sunt toate animalele marine sau de apă dulce ori părţi ale acestora, inclusiv icrele lor, excluzând mamiferele acvatice, broaştele sau alte animale acvatice prevăzute de alte reglementări oficiale.

    2. Formele de prezentare a produselor din pescuit pentru valorificare în scop alimentar sunt produse proaspete, produse preparate, produse transformate şi conservele din peşte.

a) Formele de comercializare pentru produsele din pescuit proaspete destinate consumului uman sunt: în stare vie, refrigerate (la temperatura 0°C până la +4°C) sau congelate (la temperatura -18°C; pe timpul transportului se acceptă o fluctuaţie ascendentă de scurtă durată de până la 3°C).

b) Formele de comercializare pentru produsele din pescuit preparate, destinate consumului uman, sunt: desolzite, decapitate, eviscerate, jupuite, porţionate, filetate. Produsele din pescuit preparate în stare refrigerată se depozitează la o temperatură de la 0°C până la +4°C, iar cele în stare congelată, la temperatura de -18°C, cu o eventuală fluctuaţie ascendentă de scurtă durată pe timpul transportului de până la 3°C.

c) Formele de comercializare pentru produsele din pescuit transformate, destinate consumului uman, sunt: sărate, afumate, fierte, prăjite, deshidratate, blanşate, marinate, în recipiente ermetic închise, precum şi refrigerate sau congelate în amestec cu alte ingrediente alimentare (sosuri, oţet, condimente etc). Produsele a căror conservabilitate este garantată un timp limitat, după aplicarea unui tratament ca: sărarea, marinarea, deshidratarea, afumarea, trebuie să poarte pe ambalaj o inscripţie clară şi vizibilă care să arate condiţiile de depozitare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind etichetarea produselor alimentare şi reclama alimentelor.

Art. 2. - Controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit urmăreşte: provenienţa, condiţiile de prelucrare, transport, depozitare, valorificare şi salubritatea produselor din pescuit.

    a) (1) La controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit proaspete se au în vedere următoarele:

1. Produsele din pescuit proaspete în stare vie trebuie să prezinte mişcări caracteristice de vitalitate, atât în bazinele şi containerele de expunere pentru desfacere şi cisternele de transport, cât mai ales după scoaterea din apă. Acestea se vor păstra în bazine special construite, cu apă limpede, la temperatura de +10°C . . . + 15°C, fără mirosuri străine şi care nu conţine alte substanţe care pot pune în pericol sănătatea consumatorului. Volumul de apă din bazine trebuie să fie corelat avându-se în vedere cantitatea şi speciile de peşti din bazin.

Pentru menţinerea concentraţiei de oxigen, apa din bazin se va reînnoi periodic cu apă proaspătă ori va fi împrospătată cu aer sau oxigen prin dispozitive speciale. Bazinele trebuie curăţate şi dezinfectate după fiecare folosire.

2. Produsele din pescuit proaspete în stare refrigerată trebuie păstrate în ambalaje corespunzătoare sub protecţia gheţii alimentare mărunţite de maximum 4 cm. Produsele din pescuit proaspete în stare refrigerată se conservă cu gheaţă mărunţită, sub formă de straturi succesive (un strat de peşte, un strat de gheaţă). Iniţial proporţia de gheaţă trebuie să fie de cel puţin 3:1 (trei părţi gheaţă şi o parte peşte). În această formă timpul scurs din momentul pescuitului şi până la comercializarea efectivă va fi de maximum 48 de ore (în sezonul

răcoros se poate prelungi la 72 de ore). În momentul vânzării cantitatea de gheaţă nu trebuie să scadă sub 25% din masa totală.

3.1. Produsele din pescuit congelate, cele cu greutate de peste 3 kg se conservă individual, cele mai mici de 3 kg, sub formă de brichete glazurate, se introduc în ambalaje corespunzătoare, care trebuie să poarte o etichetă în care se specifică sortimentul, specia, data congelării. Produsele proaspete în stare congelată se păstrează în camere frigorifice la - 18°C timp de 6 luni, iar la o temperatură de - 12°C se pot păstra o perioadă de 10-15 zile.

3.2. În cazul în care produsele din pescuit după congelare se comercializează direct pe piaţă la o temperatură care nu îi asigură conservabilitatea, pe ambalaj se va menţiona clar şi vizibil că produsul a fost decongelat, cu respectarea prevederilor oficiale referitoare la etichetarea şi reclama alimentelor.

        (2) 1. Gradul de prospeţime la produsele din pescuit se apreciază pe loturi, deschizându-se la întâmplare maximum 10% din ambalajele lotului, dar nu mai puţin de 3 ambalaje. Atunci când există suspiciuni privind gradul de prospeţime, se examinează întregul lot.

            2. Aprecierea gradului de prospeţime se bazează în primul rând pe examenul organoleptic şi ori de câte ori este necesar se va completa cu examenul fizico-chimic, bacteriologic. Produsele din pescuit congelate trebuie să întrunească aceiaşi parametri de prospeţime ca şi produsele din pescuit în stare vie sau refrigerată.

            3. În cazul în care la controlul organoleptic se constată că produsele din pescuit sunt improprii pentru consumul uman, ele se retrag de pe piaţă şi se denaturează astfel încât să nu mai poată fi reutilizate pentru consumul uman.

        (3) Nu se admit comercializarea directă pentru consumul uman şi nici procesarea următoarelor produse din pescuit proaspete:

- produsele care iniţial au fost vii şi ulterior au murit în apă;

- produsele introduse în ambalaje murdare, deteriorate, care pot deteriora caracteristicile organoleptice ale acestora sau care pot transmite substanţe nocive pentru sănătatea omului;

- produsele la care glazura de gheaţă nu este prezentă şi continuă, are un aspect murdar şi este netransparentă;

- produsele la care se observă aglomerarea de gheaţă sub formă de strat gros, compact, în partea declivă şi nuanţa roşiatică a acesteia;

- produsele care au fost decongelate şi recongelate;

- produsele care au o consistenţă scăzută, cu suprafaţa murdară, cu aspect şi culoare modificate, cu zone de deshidratare sau de îngălbenire (de oxidare);

- produsele la care, pe secţiune, musculatura este de consistenţă moale, alterată, flască şi păstoasă, se desprinde foarte uşor, iar culoarea şi mirosul sunt modificate;

- produsele la care se constată prezenţa de mucegai la suprafaţă, sub formă de colonii circumscrise sau difuze;

- produsele la care, în urma controlului vizual, au fost evidenţiate forme parazitare, în viscere sau la nivelul musculaturii; peştele întreg sau părţile parazitate din acesta nu se comercializează pentru consum uman;

- produsele care prezintă leziuni traumatice produse în timpul transportului sau pescuitului (se vor retrage din consum porţiunile modificate sau în întregime);

- produsele care prezintă modificări anatomopatologice specifice bolilor infecţioase ale peştilor (septicemia hemoragică virală, viremia de primăvară a crapului, necroza hematopoietică infecţioasă, furunculoza, boala bacteriană a rinichiului, yersinioza, necroza pancreatică infecţioasă, mixosomiaza etc); în funcţie de gravitatea şi răspândirea leziunilor, precum şi de rezultatul examenului fizico-chimic şi bacteriologic, peştele sau produsele

din pescuit respective pot fi acceptate în consum ori retrase integral sau parţial din consumul uman;

- produsele care prezintă modificări anatomopatologice produse de tulburări distrofice (periostite, scolioză, cifoză, atrofia maxilarelor sau tumori de diferite origini). În acest caz se vor retrage din consum porţiunile modificate sau în întregime;

- produsele care nu se încadrează în parametrii de salubritate impuşi de legislaţia în vigoare;

    b) Produsele din pescuit preparate se obţin în unităţi autorizate de autoritatea veterinară competentă din produse din pescuit proaspete care îndeplinesc condiţiile menţionate la lit. a).

    Controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit preparate va avea în vedere aceleaşi precizări menţionate la alin. (2) şi (3).

    Suplimentar nu se acceptă pentru comercializare icrele neprelucrate care:

- sunt congelate, iar brichetele au aspect neuniform, cu suprafeţele şi muchiile neregulate, acoperite cu glazură groasă sau discontinuă de gheaţă, cu zone netransparente, murdare, cu zone de deshidratare, "arsuri de congelare", sau zone de oxidare;

- nu prezintă boabele întregi, elastice, cu aspect translucid strălucitor, de culoare şi miros normale, specifice produsului proaspăt;

- după decongelare boabele nu sunt întregi, sunt murdare, cu consistenţă flască sau rigidă, cu resturi de alte viscere sau impurităţi;

- prezintă formaţiuni de natură parazitară în masa boabelor de icre sau mirosuri şi gusturi străine de rânced, gust de acru, putrefacţie, fermentaţie, prezenţa de mucegai.

    c) 1. Produsele din pescuit transformate se obţin în unităţi autorizate de autoritatea veterinară competentă din produse din pescuit proaspete sau preparate care îndeplinesc condiţiile menţionate la lit. a) şi b).

        2. Produsele din pescuit transformate prin sărare trebuie să fie retrase din consumul uman dacă în urma controlului sanitar veterinar se constată că:

- nu sunt curate, nu au culoarea caracteristică speciei, sunt îngălbenite. Abdomenul acestora nu este de consistenţă tare şi elastică, branhiile nu sunt curate, iar la apăsarea pe operculi să exprime lichid sangvinolent, ochii sunt deterioraţi; la peştele întreg se admit leziuni sau rupturi la 5% din exemplare dintr-un ambalaj; la peştele marin de dimensiuni reduse se admite până la 20% din exemplare cu rupturi sau jupuituri ale pielii;

- musculatura nu este de consistenţă fermă sau nu este bine fixată de oase, prezenţa de sânge netransformat în jurul coloanei vertebrale, grăsimea cu semne de oxidare (râncezire). În situaţii de excepţie, la peştele marin de dimensiuni reduse, cu conţinut mare de grăsime, se poate accepta o uşoară îngălbenire a grăsimii subcutanate, cu condiţia ca grăsimea musculară să nu prezinte modificări;

- pe secţiune, musculatura prezintă formaţiuni parazitare, insecte în orice stadiu de dezvoltare;

- la peştele marin de dimensiuni reduse, sărat, exemplarele sunt în proporţie de peste 20% rupte, prezintă jupuituri ale pielii, cu suprafaţa murdară şi culoarea modificată. La peştele mic de apă dulce conservat prin sărare uscată, proporţia exemplarelor cu deteriorarea integrităţii nu va depăşi 5%;

- la care se constată miros şi gust de rânced, gust de acru, putrefacţie, fermentaţie, prezenţă de mucegai;

- saramura nu este curată, prezintă flocoane în suspensie, cu depunere de sediment abundent, cu spumă sau aspect filant şi nu prezintă mirosul şi gustul caracteristice, plăcute, specifice produsului;

- înroşirea pronunţată a musculaturii, asemănătoare cu fuxina, produsă de bacterii specifice;

- îngălbenirea musculaturii sau a grăsimii, consecinţă a oxidării;

- la peştele întreg sărat viscerele nu sunt întregi şi nu sunt bine individualizate sau sunt transformate în masă informă cu aspect de magmă;

- icrele sărate sunt murdare, ambalate necorespunzător în ambalaje deteriorate, care prezintă scurgeri de conţinut, care nu au înscrisă data fabricaţiei şi/sau termenul de valabilitate şi care sunt păstrate necorespunzător la altă temperatură decât cea cuprinsă între 0°C până la +4°C;

- icrele prezintă boabe sparte, neindividualizate, de mărime neuniformă, cu aspect mat, cu aspectul de masă neuniformă, casante, neelastice, cu separare de lichid, cu resturi de membrane ovariene, solzi, oase, resturi de viscere sau alte impurităţi;

- icrele care prezintă formaţiuni de natură parazitară sau mirosuri străine de rânced, gust de acru, putrefacţie, fermentaţie, prezenţă de mucegai;

- nu se încadrează în parametrii de salubritate impuşi de legislaţia în vigoare;

- prezintă ambalaje necorespunzătoare, neetichetate sau etichetate necorespunzător cu etichete care prezintă ştersături, modificări sau completări ale informaţiilor înscrise sau care nu prezintă toate informaţiile conform reglementărilor în vigoare.

        3. Produsele din pescuit transformate prin afumare trebuie să fie retrase din consumul uman dacă în urma controlului sanitar veterinar se constată că:

- nu sunt curate, zvântate, prezintă rupturi sau cristale de sare exsudată în cantitate mare. Se admite ca 5% din produse să prezinte mici rupturi ale pielii, peretelui abdominal sau musculaturii;

- sunt transformate prin afumare şi au fost obţinute din produse eviscerate care prezintă resturi de viscere sau urme de sânge;

- nu prezintă suprafaţa cutanată şi cea musculară de culoare galbenă aurie specifică de afumare uniformă. Pentru produsele din pescuit transformate prin afumare la cald, musculatura va fi suculentă şi fragedă, desprinzân-du-se uşor de pe oase. Pentru produsele din pescuit transformate prin afumare la rece, musculatura este fermă şi se desprinde relativ greu de pe oase;

- nu prezintă mirosul şi gustul caracteristice de peşte afumat şi prezintă miros sau gust particular (rânced, acru, de putrefacţie sau de fermentaţie acidă, de mucegai, amar etc);

- nu se încadrează în parametrii de salubritate impuşi de legislaţia în vigoare;

- este prezentă îngălbenirea musculaturii sau a grăsimii, consecinţă a oxidării;

- prezintă ambalaje necorespunzătoare, neetichetate sau etichetate necorespunzător cu etichete care prezintă ştersături, modificări sau completări ale informaţiilor înscrise sau care nu prezintă toate informaţiile conform reglementărilor în vigoare.

    d) Produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise trebuie să fie retrase din consumul uman dacă în urma controlului sanitar veterinar se constată că:

- recipientele nu sunt închise etanş, prezintă deformarea capacelor, cu semne de bombaj sau cu scurgere de conţinut, lovituri sau înfundări ale tablei în special în zona falţului, pete de rugină, sunt incorect şi vizibil stanţate, litografiate sau etichetate;

- în conţinutul lor sunt aripioare, solzi, resturi de viscere sau cheaguri de sânge;

- la interior, lacul este discontinuu, neaderent la tablă, prezintă zone de exfoliere sau de corodare a tablei, urme de exudare a masei de etanşare din falţ;

- nu se încadrează în parametrii de salubritate impuşi de legislaţia în vigoare.

    e) Controlul produselor din pescuit transformate, care au fost obţinute prin fierbere, prăjire, deshidratare sau prin alte procedee, precum şi al produselor refrigerate ori congelate, asociate sau nu cu alte ingrediente alimentare, va urmări depistarea modificărilor în conformitate cu prevederile prezentului articol şi ale art. 3, având în vedere tehnologia de fabricaţie a acestora.

    f) Este interzisă comercializarea directă către consumatorul final a cărnii de peşte recuperate mecanic.

Art. 3. - Comercializarea directă către consumatorul final a produselor din pescuit se face numai în unităţi şi spaţii supuse autorizării şi controlului de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

    1. Unităţile şi spaţiile autorizate pentru desfacerea produselor din pescuit trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie acoperite şi să aibă pereţii uşor de curăţat, pardoseala să fie construită din material rezistent, impermeabil şi uşor lavabil, prevăzută cu un sistem care să permită scurgerea cu uşurinţă a apei şi să dispună de un dispozitiv pentru evacuarea igienică a apelor reziduale;

b) să fie dotate cu instalaţii sanitare, cu un număr suficient de spălătoare de mâini dotate corespunzător şi toalete cu apă curentă;

c) să fie dotate cu sisteme de iluminat corespunzătoare, care să faciliteze controlul produselor;

d) să aibă în dotare dulapuri frigorifice, congelatoare şi vitrine frigorifice, pentru păstrare şi expunere spre comercializare a peştelui la o temperatură de până la +4°C;

e) să fie dotate cu bazine pentru păstrarea peştelui viu şi a celui refrigerat (cu gheaţă), confecţionate din materiale corespunzătoare, care vor fi prevăzute cu facilităţi pentru evacuarea apei;

f) să dispună de recipiente speciale, închise etanş, confecţionate din materiale rezistente la coroziune, destinate colectării produselor din pescuit improprii consumului uman.

        2. Prin aceste unităţi se pot comercializa şi gasteropode, crustacee şi pui de baltă.

Art. 4. - Expunerea şi comercializarea produselor din pescuit în unităţile sau spaţiile supuse controlului şi supravegherii sanitare veterinare se vor realiza în următoarele condiţii:

a) produsele din pescuit proaspete în stare vie se expun şi se comercializează în bazine cu apă curentă, special amenajate în acest scop, numai în unităţi autorizate supuse controlului sanitar veterinar;

b) produsele din pescuit în stare refrigerată sau congelată se vor expune în cantităţi mici pe suprafeţe igienizabile special destinate acestui scop, numai în vitrină frigorifică.

    Este interzisă expunerea produselor din pescuit, congelate sub formă de blocuri, brichete etc, pe mese, pe vitrine sau în vitrine în exteriorul unităţii, în tăvi, ligheane sau alte vase, la o temperatură necorespunzătoare. De asemenea, este interzisă expunerea produselor din pescuit în stare refrigerată în lăzi sau bazine fără gheaţă, chiar când această expunere este de scurtă durată;

c) produsele din pescuit transformate, sărate sau afumate la rece, trebuie expuse pe platouri în vitrinele frigorifice;

d) produsele din pescuit transformate, afumate la cald sau marinate, ambalate corespunzător, trebuie expuse spre vânzare numai în vitrine frigorifice, la o temperatură de la 0°C până la 8°C;

e) conservele de peşte se vor expune pentru comercializare în rafturi la temperatura camerei şi vor fi ferite de umezeală.

Art. 5. - Sunt interzise următoarele operaţiuni:

- comercializarea produselor din pescuit în afara spaţiului clădit ( în faţa magazinului, pe cărucioare, platforme etc.) al unităţilor supuse controlului şi supravegherii sanitare veterinare;

- comercializarea altor produse de origine animală sau vegetală, indiferent de felul ambalajului, în unităţile sau spaţiile special amenajate pentru comercializarea produselor din pescuit;

- folosirea alternativă a personalului de la unităţile sau spaţiile specializate pentru comercializarea produselor din pescuit la unităţile sau spaţiile pentru comercializarea altor produse alimentare;

- folosirea gheţii produse din apa nepotabilă pentru păstrarea produselor din pescuit în stare refrigerată în unităţile de desfacere;

- recondiţionarea produselor din pescuit cu modificări organoleptice;

- dirijarea produselor din pescuit cu modificări organoleptice la unităţile de fabricaţie sau la alte unităţi pentru recondiţionare, prelucrare sau valorificare.

Art. 6. - Personalul responsabil din unităţile în care se comercializează produse din pescuit are următoarele obligaţii:

a) să asigure depozitarea şi expunerea pentru comercializare a produselor din pescuit în condiţiile prevăzute de prezenta normă sanitară veterinară;

b) să oprească de la comercializare produsele din pescuit cu modificări organoleptice. În acest caz, va anunţa de urgenţă medicul veterinar oficial, care va dispune măsuri privind destinaţia produsului;

c) să oprească de la comercializare produsele din pescuit cu termenul de valabilitate depăşit;

d) să asigure în permanenţă evacuarea ambalajelor din unitate, pe măsură ce acestea sunt golite, şi depozitarea

lor în afara spaţiului de comercializare şi de păstrare a produselor din pescuit;

e) să menţină în permanenţă în unitate o stare de igienă corespunzătoare prin curăţenie mecanică, spălare zilnică şi dezinfecţie periodică a spaţiului şi a echipamentelor utilizate.

II. Controlul sanitar veterinar al crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor

Art. 7. - Crustaceele, moluştele, gasteropodele şi batracienii admişi pentru consum uman se pot valorifica prin unităţile specializate pentru comercializarea produselor din pescuit sau în spaţiile amenajate, numai după ce au fost supuse controlului sanitar veterinar.

    Controlul sanitar veterinar al crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor urmăreşte: provenienţa, condiţiile de prelucrare, transport, depozitare, valorificare şi salubritatea acestora.

Art. 8. - 1. Crustaceele (raci, homari, languste etc.) se prelucrează sau se comercializează în stare vie, iar homarul şi langusta se pot comercializa şi în stare congelată.

    2. În cazul prelucrării sub formă de cozi, prin congelare sau saramurare, acestea trebuie să fie întregi, cu aspect curbat, dovadă că exemplarele au fost introduse la fiert în stare vie. De asemenea, fiecare bucată trebuie să prezinte urma inciziei dorsale prin care s-a scos intestinul. Suprafaţa trebuie să fie curată, de culoare roşiatică, mai pronunţată în regiunea dorsală.

    3. Consistenţa musculaturii trebuie să fie fermă şi elastică, compactă, iar pe secţiune, de culoare albă.

    4. Mirosul şi gustul trebuie să fie plăcute, specifice produsului proaspăt şi tipului de conservare (congelat sau în saramură). În cazul conservării în saramură, faza lichidă trebuie să fie curată, limpede sau uşor opalescentă, fără spumă, flocoane în suspensie sau cu depunere de sediment abundent, fără aspect filant sau modificări de miros şi de gust.

    5. În cazul în care homarul sau langusta este conservată prin congelare, după decongelare musculatura cozii scoasă din carapace trebuie să fie fermă şi elastică, suculentă, de culoare albă cu nuanţă cenuşiu-albăstruie, iar mirosul normal, fără modificări.

    a) Racii vii se vor păstra şi expune la comercializare numai în interiorul unităţilor. Este interzisă comercializarea racilor morţi şi a celor cu mişcări slabe, agonice.

    b) Racii se pot valorifica şi sub formă de cozi de raci congelate, cozi de raci în saramură sau în suc propriu ori cleşti de raci în saramură - păstraţi şi expuşi la comercializare sub protecţia frigului.

        Racii, homarii şi langustele se pot valorifica şi sub formă de conserve sau preparate speciale, fabricate după un procedeu autorizat.

    c) În unităţile de alimentaţie publică racii vor fi valorificaţi numai fierţi.

    d) Racii, indiferent de forma de prezentare, sunt admişi pentru consum dacă sunt salubri şi nu prezintă modificări organoleptice.

    e) Controlul sanitar veterinar efectuat în unităţile de valorificare şi consum se face în funcţie de modul de prezentare pentru valorificare.

        La racii vii se urmăreşte viabilitatea lor, observându-se mişcările cozii şi ale membrelor.

        La racii fierţi întregi se controlează aspectul şi culoarea carapacei, aspectul, culoarea, consistenţa, mirosul şi gustul musculaturii, care trebuie să fie caracteristice crustaceelor.

        La cozile de raci congelate sau în saramură se controlează dacă aspectul este curbat, semn caracteristic al fierberii racilor în stare vie; suprafaţa lor este de culoare roşiatică, mai pronunţată pe partea dorsală; pe secţiune musculatura este suculentă, de culoare albă sau slab nuanţată roşu.

        Conservele din cozi de raci, langustă şi homari trebuie să fie ermetic închise, fără bombaje, turtiri, înfundări sau pete de rugină, să aibă imprimată pe capac stanţa cu sortimentul şi data fabricaţiei; la interior, cutia nu trebuie să aibă pete negre sau de corodare.

    f) Nu se admit în consum:

- racii morţi şi racii în stare agonică;

- racii fierţi care au modificări organoleptice şi semne de alterare;

- cozile de raci, homari şi languste, congelate sau în saramură, cu modificări organoleptice de alterare;

- conservele de cozi de raci, homari şi languste, care au defecte de ermeticitate, pete de rugină, bombaje, semne de alterare etc;

- crustaceele care nu se încadrează în parametrii de salubritate prevăzuţi de legislaţia în vigoare.

Art. 9. - Moluştele şi gasteropodele (scoici, midii, stridii, melci) comestibile se procesează sau se comercializează ca atare, numai în stare vie.

    1. Melcii care prezintă deschiderea cochiliei la bază fără mucus şi cu miros de putrefacţie se scot din consum.

    2. Nu se admite în consum carnea de melc care prezintă impurităţi, mirosuri străine de rânced, acru, fermentat, porţiuni de cochilie sau hepatopancreasul neîndepărtat în totalitate.

    3. Scoicile, midiile şi stridiile ale căror valve sunt deschise şi nu se închid repede sau rămân deschise la atingere se scot din consum, fiind considerate în agonie sau moarte.

    4. Carnea moluştelor se poate valorifica şi congelată sub formă de brichete.

    5. La controlul sanitar veterinar al moluştelor şi cărnii obţinute de la acestea se vor observa:

- modul de închidere a cochiliilor şi valvelor, eliminându-se din consum cele care sunt moarte, în stare de agonie sau care prezintă mirosuri străine ori din care este eliminat un lichid negricios, tulbure, cu miros respingător;

- să aibă culoare brun-roşcat-închis, cu miros specific;

- se elimină din consum moluştele şi gasteropodele care nu se încadrează în parametrii fizico-chimici stabiliţi la

art. 2 alin. (2).

Art. 10. - De la batracieni se valorifică numai membrele posterioare, secţionate la nivelul centurii pelviene şi articulaţiei tarsiene, după jupuirea prealabilă de piele. Speciile de batracieni admise în consum sunt: Rana esculenta şi Rana ridibunda. Valorificarea acestor produse se face sub formă de brichete congelate.

    a) Prin controlul sanitar veterinar se urmăreşte verificarea salubrităţii produsului prin apreciere organoleptică, completată atunci când este cazul cu examen fizico-chimic, microbiologic sau pentru depistarea reziduurilor.

    Brichetele de pulpe de broască trebuie să fie cu conturul regulat, glazura uniformă şi continuă, fără arsuri de congelare sau zone de deshidratare.

    Pulpele, după decongelare, trebuie să aibă suprafaţa curată, umedă, nelipicioasă şi fără înnegrirea suprafeţelor osoase articulare. Musculatura trebuie să fie fermă şi elastică, suculentă, fără însă a exprima lichid la presare moderată, de culoare alb-gălbuie sau alb-roză, uneori cu slabă nuanţă cenuşie.

    b) La valorificarea batracienilor sunt interzise:

- obţinerea pulpelor de la broaştele moarte;