Prunul

Denumire stiintifica: Prunus Domestica

Este un pom fructifer cu multe varietati; fructele se folosesc in mod deosebit ca aliment si sub forma de bauturi ( otet, tuica, cidru, rachiu etc.). Rachiul de prune este mult mai folosit in medicina populara la prepararea “plamadelilor”, pentru frectii si in bolile splinei si pentru eliminarea limbricilor. Frunzele de prun se folosesc sub forma de decoct preparat dintr-o lingura de frunze uscate la o cana, prin fierbere timp de 15 minute; acest decoct este diuretic, laxativ, ferifug si vermifug. Pruna este un fruct care are puternice calitati energizante. Acest lucru se datoreaza zaharurilor pe care le contine in cantitate mare si care potenteaza capacitatea energetica a organismului, intervenind si stimuland atat sistemul muscular cat si pe cel nervos. Pentru aceia care depun eforturi fizice mari se recomanda mai ales folosirea fructelor uscate, ma refer la sportivi, copii si cei de varsta a III-a, deoarece la prunele uscate valoarea energetica este mai mare de 5 ori fata de cele proaspete. Prunele trebuie sa intre in regimul alimentar hiposodat al unor boli cum sunt guta si nefritele, in care ureea este crescuta.
Prunele constituie un bun stimulent nervos
In afara calitatilor energizante, pruna mai este si puternic vitaminizanta, de aceea este indicata in cazuri de viroza, boli cronice etc. In prune se gasesc vitaminele B1, B2, C, A, multi hidrati de carbon (zaharuri precum glucoza si levuloza), acizi organici si saruri minerale (de calciu, de fier, de potasiu in cantitate mare, de magneziu, mangan si sodiu). Din cauza acestei compozitii complexe, prunele constituie un bun stimulent nervos in afectiunile respective. Prunele sunt indicate in constipatii, fie ca atare, crude sau preparate in compoturi. Daca sunt uscate, se lasa peste noapte 6-7 prune intr-o cana cu apa calduta si se stoarce in lichid sucul de la o jumatate de lamaie.
Lichidul se bea a doua zi pe stomacul gol, in cazurile de constipatii rebele si hemoroizi. Pruna este un fruct cu actiune dezintoxicanta si decongestivea hepatic si se foloseste ca adjuvant in regimurile alimentare in cazul afectiunilor hepatice. Cantitatea mare de saruri de potasiu pe care le contine fructul fac din el un bun diuretic (mai ales in fenomenele de reumatism – guta, precum si in cazurile de hipertensiune arteriala - ca diuretic).
Prunele au valoare calorica mare
Pentru tenurile grase, cu porii dilatati, se prepara masti din 5 – 6 prune bine coapte, fara samburi, care se aplica pe fata cate 15 – 20 de minute, mai ales seara.
Prunele se mai folosesc in cazul anemiilor, unde prezenta de saruri de fier si a vitaminei C conduc la imbogatirea hemoglobinei din sange. De asemenea, trebuie remarcat faptul ca prezenta sarurilor de mangan, care intra in componenta sistemelor enzimetice, intervine activ in desfasurarea unor metabolisme importante, favorizand desfasurarea functiilor hepatice si renale. Sarurile de mangan intervin activ in metabolismul calciului si al fierului in prezenta unor vitamine (vezi actiunea antianemica a prunelor); in fine, sarurile de magneziu constituie un tonic general si un factor de drenor hepatic. Prunele uscate, in afara faptului ca au actiune de 5 ori mai mare fata de cele proaspete, care le fac foarte nutritive, laxative si tonice ale sistemului nervos central, se folosesc in afara categoriilor mentionate (sportivi, copii si varstnici, in regimurile hipoazotate). Prunele au valoare calorica mare.
Prunele se pot folosi ca atare, sub forma de suc (se bea cate un pahar inaintea meselor), sub forma de compot, de gem sau de magiun. Prunele, ca atare, consumate dimineata, pe stomacul gol, cu paine neagra sau intermediara au efect laxativ. Totusi, preparatele alcoolice obtinute din prune, nu au aceleasi efecte intrucat componentele sale chimice nu se extrag prin distilare.