In urma taierilor nu au loc doar pierderi de anumite substante (seva, rasini, etc.). Se produc anumite schimbari chiar in metabolismul plantei. Astfel, este influentat sistemul de dirijare si conducere al stimulatorilor si inhibitorilor de crestere. Multe dintre aceste reactii sunt deja cunoscute.
Elementul principal este mladita lunga in varsta de un an. In anul urmator, aceasta se lungeste prin a doua crestere anuala si se ramifica. Mladitele lungi care pornesc direct din axul puietului plantat la llocul definitiv evolueaza conform schemei aratate mai sus, formand sapantele sau ramificatiile principale ale pomului. In continuare, se va descrie cum reactioneaza aceste ramificatii la taierea reductiva (scurtarea). Scurtarea poate fi slaba (1/4-1/3 din lungimea ramurii), mijlocie (1/2 din lungime) sau severa (pana la 2/3 din lungime). Ne oprim asupra taierii slabe care poate avea loc in zona mladitei terminale. Varfurile acestor mladite sunt stimulate natural in crestere. In principiu, este valabila teoria conform careia stimularea cresterii mladitelor in zona de varf ramane neschimbata si dupa mai multe taieri reductive. Mugurele lateral deasupra caruia s-a aplicat taierea reductiva precum si cativa alti muguri laterali incep sa se dezvolte avand varfuri stimulate la crestere. Puterea de ramificare depinde insa de intensitatea taierii reductive. In cazul unei taieri slabe (taiere lunga) a tuturor ramificatiilor principale si a varfului, dezvoltarea ulterioara difera mult fata de cea a unui pom netaiat. Cresterea noua care se dezvolta dupa taiere are tendiinta de a forma ramificatii scurte acre infloresc. Deja din stadiul de tinerete se dezvolta o coroana care rodeste.
In cazul unei taieri reductive puternice a ramificatiilor principale reactia difera fata de pomul netaiat sau cu taiere slaba. Ramurile scurtate concentreaza toata forta de crestere pe muguri putini din care cresc mladite anuale orientate vertical si deci, deosebit de viguroase. Tot ce ar putea slabi cresterea acestor mladite putine, se elimina.
In urma taierii severe, mugurii care cresc pe partea inferioara sunt franati in crestere astfel ca nu se dezvolta decat ramificatii slabe. Asa se explica situatia in care coroane supuse ani de-a randul unor taieri severe nu au putut dezvolta lemn fructifer.
Cu toate ca putinele mladite cu crestere verticala deosebit de stimulate in crester sunt adesea mai lungi decat cele ale pomului netaiat sau cu taiere slaba, pe ansamblu, sporul este mai slab.
Ceea ce mai atrage, de asemenea, atentia, este faptul ca bucata ramasa din mladita lunga, in varsta de un an, asupra careia s-a aplicat taiarea, se ingroasa puternic in anul urmator.
Cel putin in anii de tinerete, taierile reductive pe ramificatiile principale sunt inveitabile, deoarece cersterile anuale nu se stabilizeaza usor pentru a-si indeplini functia de viitoare purtatoare ale lemnului de fructificare.
O taiere reductiva mijlocie combina reactiile descrise in cazul celorlalte tipuri de taiere. Reactia unei ramificatii la taierile reductive declanseaza incercarea de refacere a acesteia. Pomul isi canalizeaza resursele pentru ca in perioada urmatoare de vegetatie sa-si refaca numarul de muguri avut, iar creanga supusa taierii va tinde sa-si recapate anvergura avuta.
In caul unei taieri reductive slabe, reactiile sunt slabe. O taiere severa poate perturba programul natural de crestere a coroanei si asta este in corelatie directa cu forta cu care se dezvolta noile mladite.
Calitatea mugurilor joaca un rol important in cazul taierii reductive si, mai ales, in cazul samantoaselor, unde se intalnesc des difernte in ceea ce priveste puterea acestora de crestere.
Mugurele terminal al mladitelor lungi este superior din acest punct de vedere, tuturor celorlalti. Cei aflati imediat sub acestia pot dezvolta lastari vigurosi. Urmeaza apoi o zona cu muguri mai slabi pentru ca in treimea mijlocie sa apara muguri laterali favorizati in cresterea lor. Baza mladitei se caracterizeaza prin muguri mai slabi.
In faza de inceput, ramificatiile principale erau de lungimi aproximativ egale. In cursul dezvoltarii, aceasta egalitate este posibil sa nu se mai mentina. Daca toate aceste ramificatii principale ar fi taiate la aproximativ aceeasi lungime, s-ar obtine o coroana simetrica si deosebit de dezvoltata.
Daca insa se urmareste realizarea unei egalitati intre ramificatii de lungimi si puteri diferite, aceasta posibilitate ne este oferita de faptul ca pe lungimea unei mladite, mugurii au calitati diferite. Dirijand corect taierile, diferential de la ramificatie la ramificatie, se va obtine scopul propus.
Urmarind obtinerea unui spor nou, viguros, la o creanga prea scurta, fata de ansamblu, se lasa intact mugurele terminal din care se va dezvolta o mladita mai slaba si se va suprima o ramificatie mai viguroasa din zona de mijloc.
Daca se urmareste formarea unui spor nou, mai slab, atunci se vor practica taieri de reductie pe muguri mai slabi de la baza mladitelor viguroase sau pe muguri mai slabi din partea superioara in cazul mladitelor mai slabe.
Incazul in care se doreste stimularea unor lastari laterali scurti, fara ca mladita sa se prelungeasca, atunci se va rupe pur si simplu si mugurele terminal al mladitei respective.
In cadrul taierilor de formare se va acorda atentie faptului ca atat ramificatiile principale cat si varful sa aiba lemn de fructificare cu varsta si grosimi apropiate.
Ramificiatiile principale ce devin prea viguroase, datoreaza acest spor ramificatiilor laterale in exces. Acestea produc in principal "materialul de constructie al lemnului". Rarirea lor stopeaza dezvoltarea puternica. Dimpotriva, o creanga firava se poate fortifica lasandu-i mai multe ramificatii laterale.
Regenerarea nu se poaet obtine numai pri taiere reductiva a mladitelor lungi in varsta de un an, ci si prin devieri si intineriri in lemnul in varsta de mai nulti ani.
Taierile de suprimare nu provoaca reactii atat de avidente ca in urma taierii reproductive. In practica se observa ca pomii care au fost aerisiti si luminati in urma taierilor de suprimare nu s-au comportat diferit.
